Saschiz, mai demult Saschizd, Chizd (în dialectul săsesc Keist, Kaest, în germană Hünenburg, Hujnerschburg; Keisd, Kaisd, Keißd, Kaißd, în maghiară Szászkézd vára) este o localitate în judeţul Mureş, Transilvania, România.
Saschiz este şi o comună, iar satele care aparţin acestei comune sunt: Saschiz, Cloaşterf şi Mihai Viteazu.
Istoric
Satul Saschiz este atestat documentar din anii 1308-1310. Localitatea Saschiz (cunoscută în limba română şi sub denumirile alternative Saschizd, Chizd) a fost populată de secui până la sfârşitul secolului al XIII-lea, când a devenit o localitate populată preponderent de saşi, sub denumirea de Kaissdit (cunoscută în limba germană şi sub denumirile alternative Hünenburg, Hujnerschburg, Keisd, Kaisd, Keißd, Kaißd [in Weinland, Königsboden], iar în dialectul săsesc Keist, Kaest).
Saschizul a rivalizat chiar cu Sighişoara care, în acea vreme, era “capitala” saşilor din Transilvania. Acest orăşel era centrul pentru capitulum-ul din Szászkézd (casa pentru adunarea canonicilor), motiv pentru care, în 1663, Mihai Apafi I, princepele maghiar al Transilvaniei (1661-1690), a ţinul o dietă (sesiune a Parlamentului) în biserica din localitate. Lucrările de construcţie a acestei biserici au început în 1493 şi au fost terminate, ca biserică fortificată, în prima jumătate a secolului al XIV-lea. Turnul şi biserica mică au ajuns să aibă înfăţişarea actuală în anul 1677. Turnul, care seamănă cu Turnul cu Ceas din Sighişoara (forma pe care o avea anterior incendiului din 1676), pe care meşterii făuritori l-au avut ca model, a fost renovat în 1832, dar a fost serios avariat de cutremurul din 1986. Acoperişul Turnului, îmbrăcat în ţiglă smălţuită, colorată în diverse culori, are forma unei piramide ascuţite. Dintre obiectele aflate în biserică, o valoare deosebită o are un potir gotic, lucrat acum mai bine de 500 de ani de către un artist necunoscut.
În 1494, localitatea Saschiz (Keisd) a primit de la provincia Sibiu, membră a celor Şapte scaune săseşti, suma de 50 de guldeni, apoi în 1497 sume de 25 guldeni, în 1521 încă 16 guldeni şi, în sfârşit, în 1525 alţi 15 guldeni, contribuţie pentru construirea Bisericii fortificate. Bisericii Sf. Ştefan (în germană Stephanskirche) i-a fost acordat în perioada 1503-1507, dreptul de acordare a indulgenţelor. Aceste indulgenţele erau acordate contracost de Biserica Catolică exact în perioada 1503-1507, epocă care a premers Reformei protestante.
În anul 1677 a fost supraînălţat turnul principal, de un maistru constructor tirolez, care a luat ca model Turnul cu ceas din Sighişoara. În aprilie 1714, un incendiu devastator a distrus cea mai mare parte a clădirilor din Saschiz, ocazie cu care s-au topit şi cele trei clopote ale turnului cu ceas. În afară de biserica fortificată Sf. Ştefan, în Saschiz mai existau alte şase biserici, motiv pentru care oraşul mai era cunoscut sub denumirea neoficială de Siebenkirchen (şapte biserici). Mai există astăzi urme a patru din ele.
Biserica
Pe locul unde altă dată se afla o bazilică romanică, s-a ridicat în 1493 o mare biserică fortificată în onoarea regelui Ştefan I al Ungariei. Biserica masivă, construită din piatră de carieră, în stil gotic, este de tip sală, întărită cu 22 de contraforturi. Sala este foarte lată şi lungă, iar corul este închis pe trei laturi. În 1496 a fost terminat corul bisericii, iar în 1525 toate lucrările au fost terminate. Biserica evanghelică fortificată din Saschiz face parte din patrimoniul mondial UNESCO.
Fortificaţia
Fortificaţia săsească construită între sec.XIV-XV, cu ziduri înalte până la 9 m. Întreg ansamblul a fost înconjurat de un puternic zid de apărare, al cărui traseu este urmat de actuala împrejmuire a bisericii. Pe o piatră a cetăţii este dăltuit anul 1343. Cetatea a avut şase bastioane şi o fântână adâncă de 60 m (care astăzi mai are numai 1-12 m). Legenda spune că din fundul fântânii ar fi pornit un tunel ce duce până în centrul comunei.
Pentru cazare in Saschiz, click AICI.
