Bruxelles, Belgia – Ep.2

Locuri de vizitat in Bruxelles

Place de Palais si Palatul Regal

Unele dintre cele mai opulente cladiri ale Bruxellesului sunt stranse in jurul centralului Parc de Bruxelles, un parc inceput pe la 1870, cu o atmosfera foarte oficiala, cu alei drepte strajuite de copaci si cu o mare fantana in mijloc. Partea de sud-est este delimitata de Palais des Academies, o fosta resedinta a printului de Orania si Place du Trone, o statuie ecvestra a lui Leopold al II-lea.

In fata parcului este Palatul Regal (Palais Royal), inceput in secolul al 19-lea de regele William I, ulterior extins de Leopold al II-lea. Familia regala locuieste acum in Laeken, in nordul Bruxellesului, permitand vizitatorilor sa viziteze sala Tronului, cu faimoasele sale candelabre si tapiterii. Exista si o expozitie cu obiecte de colectie ale familiei regale in recentul renovat Muzeul al Dinastiei, iar de putin timp au fost descoperite ruinele ale palatului Carol al 5-lea, Aula Magna.

bruxelles-palatul-regal

Grand Place

Grand Place reprezinta inima orasului Bruxelles, dar totodata si unul din locurile ‘must see’ pentru turisti. Daca Bruxellesul este centrul Europei si Grand Place este centrul Bruxellesul, asta inseama ca nu exista vreun alt loc mai central in Europa. Fara indoiala este una dintre cele mai frumoase piete din lume. Grand Place este in fiecare zi un furnicar de turisti care, chiar daca nu mai vad nimic altceva din Bruxelles, pleaca cu imaginea unei splendori in stil baroc, cu fatade filigranate si poleite cu aur (acum curatate de funingine) si cu un caldaram ingrijit.

Piata a fost aproape in intregime distrusa de francezi in 1695, dar apoi a fost reconstruita de catre breslele orasului in mai putin de cinci ani. In scurt timp a devenit inima orasului: mergand pe jos, de aici poti sa vizitezi toate punctele de interes de pe harta Bruxellesului. Grand Place trece prin schimbari de sezon: vara este acoperita de un covor de flori, de Craciun lumea se aduna in jurul unui un brad monumental (geamanul celui din Trafalgar Square), si in tot restul anului sunt concerte, targuri si parazi.

Pe durata intregului an, Grand Place este vizitata de turisti care admira frumusetea cladirilor sau care doar savureaza o bere belgiana la una din terasele din apropiere. Concerte sau musicaluri sunt organizate pe perioada anului, desi unele dintre cele mai importante evenimente ce au loc aici sunt Ommegang si o data la doi ani, in August carpeta de flori formata din begonii ce reprezinta o adevarata atractie pentru turisti.

bruxelles-grand-place

Place du Grand-Sablon si Place du Petit-Sablon

Desi este cea mai eleganta piata din oras, Place du Grand-Sablon pastreaza o atmosfera relaxata – este locul ideal incare te poti bucura de o cafea, o cana de ciocolata fierbinte si prajituri, in care iti poti cumpara antichitati sau asculta un concert in aer liber. Biserica Notre Dame du Sablon domina piata. Desi a fost inceputa ca o mica capela pentru bresla arcasilor, primirea statuii Maicii Domnului – care se povesteste ca ar avea proprietati miraculoase – de la Anwerp in 1348 i-a crescut popularitatea. Cladirea a fost extinsa, ajungand impresionanta biserica in stil gotic, in care se tine o procesiune anuala – Ommegang.

In aceeasi piata se afla Muzeul Postei si Muzeul Telecomunicatiilor, in care nu am avut curiozitatea sa intru.

In apropiere se afla Place du Petit-Sablon, ceva mai mica si plina de umbra si verdeata, inconjurata de 48 de statuete de bronz reprezentand breslele secolului al 18-lea, cateva statui mai mari in centru, printre care cele ale eroilor-martiri Egmont si Hornes si cea a cartografului Mercator.

bruxelles-place-du-grand-sablon

Hotel de Ville

Singura cladire ce a supravietuit atacurilor francezilor in razboiul din 1695, aceasta superba structura gotica, impodobita cu numeroase sculpturi a fost inceputa in 1402, continuata in 1444 si completata in urmatorii 4 ani. Arhitectul, Jan van Ruysbrowck, a adaugat ulterior turnul de 100 m inaltime a carui constructie pare sa descentreze intreaga cladire. Legenda spune ca arhitectul, traind o adevarata criza renascentista, a urcat pana in varful turnului si s-ar fi aruncat de acolo. Daca platesti o taxa la intrare, te poti plimba in interior ca sa admiri camerele pline de tapiserii migaloase si galeria tablurilor regilor Spaniei, a caror portrete au fost pictate dupa moartea acestora.

Manneken Pis

Micuta statueta e cunoscuta atat ca simbol national cat si din cauza marii dezamagiri pe care o produce publicului. Comentariul pe care il auzi cel mai ades este ‘E atat de mic!’. Statueta de bronz, cocotata pe fatada unei cladiri, este de fapt o miniatura, dar daca te duci pregatit sa vezi ceva mic atunci nu vei fi la fel de dezamagit. S-ar putea sa ti se para chiar amuzant. Lasand la o parte legendele (Manneken ar fi fost fiul unui conte si ar fi stins ultima flacara a unui incendiu), statueta spune ceva despre ireverenta si excentricitatile bruxelezilor, care au ales ca acest baietas care urineaza sa fie un reprezentant al spiritului lor.

Statueta a fost executata in secolul al 17-lea de Jerome Duquesnoy; a fost furata de englezi in 1745, de francezi in 1777, iar in 1817 un ocnas francez a furat-o si a distrus-o. Ocnasul a fost condamnat a doua oara la inchisoare pe viata, iar statueta refacuta. Din cand in cand, statueta este imbracata in mici costume. La ultima numaratoare avea peste 600 de costume.

Manneken are si o surioara, Janneke, care se gaseste la cateva stradute departare.

bruxelles-manneken-pis

Atomul si Mini-Europa

Atomul este probabil cel de-al doilea monument cunoscut al Bruxellesului, dupa Grand Place. Este un echivalent al turnului Eiffel, dar nu a imbatranit la fel de frumos si nu e deloc la fel de impresionant. Are 102 m inaltime, si reprezinta cei 9 atomi ai unei molecule.

Cel care l-a proiectat, arhitectul Andre Waterkeyn, l-a gandit ca fiind centrul Targului Mondial din 1958. Am vazut si expozitia din interior, Biogenium, dar nu am fost foarte impresionata. Ceva mai amuzant a fost sa umbli de la o sfera la alta cu ajutorul scarilor rulante si sa vezi imaginea orasului din varful constructiei. Probabil ca cei care vad New Yorkul de pe varful Empire State Building sau Parisul de pe turnul Eiffel sunt la fel de impresionanti ca si tine.

Bruxelles iti da si sansa de a vizita Europa in cateva ore, datorita parcului BruParck. Aici isi desfasoara activitatea Mini Europa, ce reconstituie in miniatura, peste 350 de monumente ale tarilor din Uniunea Europeana, printre care Big Ben, Turnul Eiffel, Palatul Dogilor, Acropola ateniana, Poarta Brandemburg si multe altele.Si pentru ca acum si Romania face parte din Uniunea Europeana, aceasta va fi se pare reprezentata in Mini Europa de Palatul Mogosoaia.

Tot in BruParck, la picioarele Atomului, se afla o manifestare kitsch a Eurofiliei Bruxelles-ului. Intreaga Europa se intinde pe mai multe de 2.5 hectare, cu modele copiate exact (la scara de 1:25) a celor mai importante monumente: Acropolisul, Poarta Brandemburg, Big Benul. Pentru a fi mai credibile, langa ele mici automobile, autobuze, trenuri se misca pe sosele si tuneluri la fel de mici. Acum sunt cca 300 de monumente copiate, dar numarul creste cu fiecare an.

bruxelles-atom

bruxelles-mini-europe

Muzee

Centrul Belgian al Benzilor Desenate

Combina doua dintre cele mai interesante traditii: stilul arhitectural art nouveau si benzile comice desenate. O uniune ciudata, ar spune unii – oare arhitectul Horta si desenatorul Hergé ar fi de acord? – dar cei mai multi dintre cei care l-au vizitat mi-au spus ca este o “pierdere de timp agreabila”. Si intr-adevar asa este, desi sunt convinsa ca graficienii si adevaratii iubitori de benzi desenate ma vor contrazice. Cladirea a fost un mare magazin pe la 1900, proiectata de Victor Horta, dar in maniera tipica bruxelleza era o ruina prin anii ’80.

Spre deosebire de alte monumente arhitecturale, cladirea a fost restaurata, iar acum este un adevarat templu inchinat celei de-a noua arte (cea de-a saptea si a opta fiind cinematograful si, respectiv, televiziunea). Desi primele benzi desenate nu au aparut in Belgia, totusi artistii belgieni au format avangarda, de cand Herge l-a creat pe Tintin in 1929. Daca de Spirou, Lucky Luke sau Gaston Lagaffe e putin probabil sa fi auzit, Smurfii sunt cei mai cunoscuti. Sunt belgieni cu totii.

Muzeul incearca sa recreeze lumea acestor eroi desenati cu ajutorul unor fotografii, documente originale si imagini 3D, in ceea ce ei numesc Muzeul Imaginarului. Mai exista si o sectiune ce contine o asa-numita istorie a benzii desenate – de la conceptul initial pana la produsul final – , unde exista si desene originale ale lui Herge, HG Wells si Jules Verne. Daca vrei doar sa studiezi stilul lui Horta, atunci pastreaza-ti banii pentru bilet si admira arhitectura salii principale.

Muzeul Comunei Ixelles

Un alt muzeu care merita vazut este Musée Communal d’Ixelles (Muzeul Comunei Ixelles), poate si din cauza ca este rareori aglomerat. Din nou o alaturare neobisnuita de stiluri: un fost abator care gazduieste colectii permanente de arta moderna. Am vazut aici tablouri de Magritte, Delvaux, Spilliaert, de Smet si Van Rysselberghe, si cateva postere originale ale lui Toulose-Lautrec. Impresionant! Dar prea multi belgieni. Muzeul tine sub paza si o ‘Chitara si Castron cu Fructe’ a lui Picasso, tablou care fusese furat acum cativa ani, dar a fost recuperat.

Muzeul de Arta Veche si Muzeul de Arta Moderna

Ca sa vizitezi Muzeul de Arta Veche si cel de Arta Moderna iti trebuie numai 200 BEF, echivalentul a 4 dolari. Muzeul de Arta Veche detine o colectie sufocanta de tablouri ale pictorilor primitivi flamanzi, si continua cu lucrari pana in secolul al 19-lea. Cele mai importante sunt picturile lui Pieter Bruegel (inclusiv bine cunoscutele ‘Peisaj cu Icarus Cazand’, si doua dintre peisajele sale de iarna), si o colectie a catorva tablouri si desene de Rubens.

Alte lucrari mai cunoscute sunt ale lui Hieronymus Bosch, Cranach cel Batran, Memling, Jordaens, si Ensor. Muzeul e destul de mare, iar sfatul meu este sa iti planifici dinainte ce ai vrea sa vezi. Altfel te poti trezi, ca mine, in fata unor tabluri mediocre, cu caini sau naturi moarte care s-ar vinde cu mult succes in piata Obor. Cea mai buna strategie este sa urmezi unul din planurile desenate ale muzeului, unde fiecare secol are o alta culoare (albastru pentru secolele 15-16, maroniu pentru secolele 17-18, galben pentru secolul 19). Cand termini cu cele trei culori, ajungi in Muzeul de Arta Moderna, cu care primul comunica printr-un pasaj subteran. Bineinteles ca cele mai multe opere din muzeu apartin unor artisti belgieni, dintre care cei mai cunoscuti sunt suprarealistii Magritte si Delvaux. Pol Bury are aici trei dintre sculpturile sale dinamice.

Din cele 8 etaje ale muzeului (care formeaza o spirala ce coboara) am retinut putine lucrari: cateva de Picasso, Francis Bacon, Chagall, Georges Braque, 2 sculpturi de Henry Moore si cateva fotografii de Man Ray. Desi si in sectiunea aceasta a muzeului exista indicatoare, m-am ratacit de cateva ori. Partea pozitiva a vizitarii muzeului de Arta Moderna este atmosfera relaxata si linistita (cu exceptia zgomotelor nelinistitoare facute de sculpturile kinetice!).

Muzeul David & Alice Van Buuren

Se gaseste chiar in casa bancherului Van Buuren, un olandez care se indragostise de stilul art deco. Are o colectie deosebita care contine un Bruegel, lucrari ale lui Ensor, Van Gogh si Braque. Spre deosebire de alte case memoriale, casa lui Van Buuren este inca locuibila si are o gradina superba cu un labirint proiectat de Rene Pechere.

Muzeul Victor Horta

Victor Horta a fost unul din fondatorii stilului Art Nouveau, un nou limbaj arhitectural care combina sticla, fierul, lemnul si formele organice pentru a crea spatii fluide, ritmice, aerisite. El a creat unele dintre cele mai frumoase cladiri art nouveau din Bruxelles, desi unele dintre ele au fost demolate.

Muzeul este intr-o cladire pe care chiar el a construit-o in rue Americaine si a folosit-o ca studio si camin propriu. Atentia lui pentru detaliu este fascinanta- chiar si clantele usilor sunt proiectate in acelasi stil art nouveau. Scarile si casa scarilor sunt o extravaganta de fier forjat, oglinzi si design de inspiratie florala, cu un acoperis din vitralii. Singura problema este ce muzeul e intotdeauna plin de turisti, iar scarile isi pierd din grandoare cand stai 10 minute la coada ca sa le poti urca. Incearca sa-l vizitezi in timpul saptamanii.

bruxelles-museum

Muzeul Regal de Arta si Istorie

Se mandreste cu una dintre cele mai mari sectiuni de Antichitate, cu o colectie enorma de obiecte din Egipt, Grecia, Orientul Apropiat si Indepartat, si America pre-Columbiana. Mozaicul roman descoperit la Apamea (de catre o echipa de arheologi belgieni, bineinteles!) si obiectele facute din pene de catre indienii de pe Amazon (printre care si o mantie din pene) sunt cateva dintre lucrurile care merita vazute. Altfel, muzeul este foarte mare si dupa un timp devine obositor sa te plimbi prin el uitandu-te in vitrine. Asa ca, daca nu stii de la inceput la ce sa te astepti, risti sa devii un turist plictisit si sa te fatai de colo-colo, sperand sa dai de iesire la un moment dat.

Muzeul Wiertz

Desi nu e pe lista muzeelor mele preferate, am dat o raita prin muzeul Wiertz. Auzisem ca picturile lui sunt cunoscute din cauza dimensiunilor si a subiectelor sinistre, si asta a fost si impresia cu care am plecat din muzeu. Niste panze de peste 11 m inaltime (echivalentul unui bloc cu patru etaje!) si subiecte ce includ “Ganduri si Viziuni ale unui Cap Decapitat”, “Sinuciderea”, “Copil arzand”… si tot asa. Cele mai multe dintre tablourile lui Wiertz (iar muzeul are aproape 200 dintre ele) au teme religioase sau filozofice, stilul e dinamic si chinuit in acelasi timp, culorile sunt profunde si intunecate, iar personajele au o musculatura herculeana. Cum am mai spus, nu e unul din muzeele mele preferate, dar este o experienta interesanta pentru o dupa-amiaza ploioasa in Bruxelles.

Biserici si Catedrale

Biserica St Jean-Baptiste

E unul din cele mai bune exemple de baroc flamand din Belgia. Construita de Luc Faydherbe, un elev al lui Rubens, are in interior fresce pictate de Van Loon, un pictor bruxellez din secolul al 17-lea.

Biserica St Cathérine

Se ridica in piateta care ii poarta numele, si pare la fel de neingrijita ca si imprejurimile sale. A fost construita in 1854 de Poelaer, arhitectul care a ridicat si Palatul de Justitie, cea mai mare constructie arhitecturala a secolului al 19-lea. Din fericire, interiorul arata ceva mai bine: arcade gratioase, vitralii albastre si galbene, si o statuie a Madonnei Negre din secolul al 15-lea. Iar tu vei avea o surpriza placuta cand vei gasi un altar romanesc, ortodox, sub a doua arcada pe partea dreapta. Cu putin noroc, vei putea da peste un botez, pentru ca multi dintre romanii stabiliti in Belgia isi boteaza copiii aici.

bruxelles-church

Biserica St Nicholas

E cea mai veche din Bruxelles, si e aproape pierduta intre zona turistica si stralucirea magazinelor. Constructia ei a fost inceputa in secolul al 11-lea, dar terminata cu 100 de ani mai tarziu. A supravietuit atacurilor francezilor din 1695, si inca mai pastreaza o ghiulea intr-unul din pereti.

In jurul Grand Place sunt imprastiate cateva dintre cele mai vechi si mai frumoase biserici ale orasului: biserica de la Madeleine, Notre Dame aux Riches Claires, Notre Dame de la Chapelle (aici este inmormantat Pieter Bruegel cel Batran), biserica Saint Nicholas (cea mai veche din Bruxelles) Autoritatile au avut grija de ele – biserica Madeleine a fost transportata piatra cu piatra catre un alt loc, atunci cand construirea Garii Centrale putea insemna demolarea bisericii. Cu toate acestea, zonele din vecinatatea bisericilor nu au fost la fel de bine pastrate: nici una nu mai are o piata proprie, iar zonele au cedat in totalitatea comercialului si turismului, astfel incat esti luat prin surprindere de aparitia acestor vechi cladiri. Notre Dame du Finstere e plasata in cea mai nepotrivita zona: in mijlocul Rue Neuve, cea mai aglomerata si mai cunoscuta dintre zonele comerciale; peretii ii sunt mazgaliti cu graffitti, iar in apropiere stralucesc neoane si se vind dulciuri.

Bursa

Bursa belgiana e intr-o cladire in stil neo-clasic, a carei friza a fost sculptata de Carrier-Belleuse si impodobita cu sculpturi ale lui Rodin. Daca intri, vei descoperi ca lumea afacerilor este extrem de metodica si lipsita de emotii ca peste tot in Bruxelles – foarte departe de imaginile transmise de CNN de pe Wall Street sau din Tokio.

Pentru cazare in Bruxelles, click AICI.

Un comentariu la "Bruxelles, Belgia – Ep.2":

  1.  
    ADELA

    foarte frumoase pozele………….. minunate