Locatie

Judetul Sibiu este situat in partea sudica a Transilvaniei si este intins pe o suprafata de 5.422 km patrati, care reprezinta 2,3% din teritoriul Romaniei.

Orasul Sibiu este situat in partea sudica a Transilvaniei, pe raul Cibin si se situeaza la 45° 47″ latitudine nordica, in linie cu Lyon, si 24° 05″ longitudine estica, aproximativ in linie cu Atena, foarte aproape de centrul geografic al Romaniei.

Este asezat in depresiunea Cibinului, in apropierea muntilor Fagarasului la circa 20 km, Cibinului 12 km si Lotrului circa 15 km, care marginesc depresiunea in partea de sud-vest. In nord si est, teritoriul municipiului Sibiu este delimitat de podisul Tarnavelor, care coboara pana deasupra Vaii Cibinului, prin Dealul Gusteritei. Municipiul Sibiu se afla in depresiunea Cibinului, intr-o zona de campie piemontana colinara cu terase ale raului Cibin, care o dreneaza.

Populatie Sibiu

Populatia orasului Sibiu este de 170000 locuitori (2001/2002)
Structura etnica a populatiei este urmatoarea:
- 95 % sunt romani
- 2 % sunt maghiari
- 1,6 % sunt germani
- 1,4 % sunt de alte nationalitati
Catolicii si protestantii reprezinta 4 % din populatie iar majoritatea populatiei este de religie ortodoxa.

Orasul Sibiu nu este delimitat de forme de relief strict conturate, ci le imbraca si le domina aproape uniformizandu-le, prin extinderea zonei construite. Municipiul nu are in perimetrul sau accidente geomorfologice care sa provoace elemente de panta. Altitudinea fata de nivelul marii variaza intre 415 m in Orasul de Jos si 431 m in Orasul de Sus.

Prin Sibiu trec drumurile europene E 68 (Arad – Sibiu – Brasov) si E 81 (Cluj – Sibiu – Pitesti – Bucuresti) Orasul Sibiu este un important nod de cale ferata si dispune de un aeroport international cu curse regulare spre Germania si Italia iar sibiul este un important nod de cale ferata si dispune de un aeroport international cu curse regulare spre Germania si Italia.

Distanta fata de principalele orase din Romania:
*Sibiu – Alba Iulia 113 Km
*Sibiu – Baia Mare 305 Km
*Sibiu – Baile Herculane 267 Km
*Sibiu – Brasov 142 Km
*Sibiu – Bucuresti 282 Km
*Sibiu – Timisoara 256 Km
*Sibiu – Constanta 507 Km

Istoric Sibiu

In apropierea Sibiului, la Cedonia a existat o cunoscuta asezare romana. Este de notorietate in literatura de specialitate Donariumul de la Biertan (sec. IV) a carui inscriptie latina, Eu, Zenovius am pus aceasta ofranda (Ego Zenovius votum posui), atesta existenta unei populatii romanizate pe teritoriul Daciei, dupa parasirea ei de catre romani in anul 271 d. Chr.. Aceastia supravietuind epocii migratiunii, in conditii foarte grele, populand vaile Oltului, Cibinului, Hartibaciului sau Tarnavelor pana in zilele noastre.

Cea mai veche mentiune documentara referitoare la tinuturile orasului Sibiu dateaza din 20 decembrie 1191, cand papa Celestin al III-lea confirma existenta prepoziturii libere a germanilor din Transilvania, prepozitura care si-a avut sediul la Sibiu. Documentul se refera la organizarea bisericeasca a colonistilor ,numiti in documentele din 1191-teutonici ecclesia Theutonicorum Ultransilvanorum, in 1192-1196, document cu referire la prepozitul Sibiului, flandrenzi, iar in 1206 – saxoni, sositi in provincia Sibiu in timpul domniei regelui GAŠza al II-lea (care a domnit intre anul 1141 si 1162) si organizati intr-o prepozitura in timpul domniei regelui BAŠla al III-lea (care a domnit intre3 anul 1172 si 1196).
Bula de aur a regelui Andrei al II-lea din 1224 reconfirma colonistilor germani o serie de privilegii acestea fiind mentinute pe tot parcursul evului mediu, unele chiar pana in anul 1876,in 1302 este semnalat inceputul organizarii sasilor in scaune,orasul Sibiul fiind primul scaun mentionat, iar in 1355 este atestata provincia Sibiului cu cele sapte scaune.

Mentionat inca sub numele de Hermannsdorf in anul 1321, in a doua jumatate a secolului Sibiul obtine calitatea de civitas, intr-un document din 1366 fiind pomenit numele localitatii prima data sub forma Hermannstadt. Spre sfarsitul secolului al XV-lea se formeaza o institutie numita Universitatea saseasca, aflata in fruntea ierarhiei administrative a tuturor sasilor,aceasta fiind condusa de un jude regal,iar mai tarziu comite al sasilor. Jurisdictiei Universitatii sasesti i-au fost subordonate ulterior si sate romanesti asa numite scaune – filiala in care nu locuiau sasi.

In perioada medievala se caracterizeaza in Sibiu printr-o dezvoltare economica continua, marcata de formarea breslelor si activitatea acestora. Primele statute ale acestora (1376) enumereaza 19 bresle cu 25 meserii; in secolul al XVI-lea existau bresle, ca cea a cizmarilor, din care faceau parte si mesteri care activau in Tara Romaneasca sau in Moldova. Numarul breslelor a crescut treptat, in a doua jumatate a secolului al XVI-lea existand 29 de bresle, iar spre 1780 erau atestate 40, intr-o perioada in care deja crescuse considerabil rolul manufacturilor.
Dezastrul regatului maghiar survenit la MohAAcs in anul 1526, ocuparea capitalei Buda (1541) si intemeierea principatului Transilvaniei au plasat comunitatea saseasca, si implicit cea sibiana, in fata unei situatii noi in care a fost nevoita sa practice o politica duplicitara, cand cea fireasca filohabsburgica, avand in vedere afinitatile etnice si culturale, cand prootomana.
Din aceste motive orasul va fi asediat de mai multe ori, de catre ambele parti; cu toate acestea Sibiul isi pastreaza privilegiile. Concomitent, cu incepere din 1543, sasii au adoptat reforma religioasa, trecand in corpore la confesiunea luterana pe care, in marea lor majoritate, o marturisesc si in prezent.

In anul 1550 in Piata Mare se instaleaza “stalpul infamiei”, un monument gotic ce avea in varf statuia lui Roland, realizata de sculptorul Onoforius.
La sfarsitul secolului al XVI-lea si inceputul celui urmator au fost marcate de conflictele militare care vor influenta si evolutia vietii economice si sociale din Sibiu. Ne referim aici, la evenimentele legate de campaniile lui Mihai Viteazul, la batalia de la Selimbar (1599) care s-a desfasurat, de fapt, sub privirile sibienilor masati pe zidurile din sudul orasului.

Sibiul este asediat intre anii 1601-1603 de catre trupele lui Sigismund BAAthory, conduse de Stefan CsAAky care a ars si cladirile existente in fata incintelor fortificate. Peste mai putin de un deceniu (1610) Sibiul este ocupat de armata principelui Gabriel BAAthory. In 18 februarie 1614, cand noul principe Gabriel Bethlen restituie cheile orasului, in oras mai existau doar 53 de gospodari.

Odata cu infrangerea turcilor de catre austrieci la sfarsitul secolului al XVII-lea, Transilvania devine mare principat in cadrul Imperiului Habsburgic. Puterea administrativa este exercitata de catre guberniul care si-a avut sediul la Sibiu intre 1692 si 1790.

Cel mai important,in anul 1745 se inaugureaza linia postala Viena-Sibiu care efectua curse de doua ori pe luna.

Apare un mou val de colonisti chiar in prima parte a sec.XIX , landlerii, se aseaza in Sibiu, mai precis in Neppendorf, acestea proveneau din Austria din zona Salzburg. Treptat prezenta populatiei romanesti este tot mai vie, Sibiul devenind spre mijlocul secolului al XIX-lea, centrul spiritual al luptei pentru emanciparea acestei natiuni. In cadrul luptei de eliberare nationala a romanilor, la Sibiu este redactat de catre Simion Barnutiu manifestul – proclamatie catre romani citit la Blaj, si tot la Sibiu isi va avea sediul Comitetul national permanent roman sub presedintia episcopului Andrei Saguna. In anul 1863 isi deschide aici lucrarile Dieta Transilvaniei care voteaza legea privind egala indreptatire a natiunii romane si a confesiunilor sale. Din Sibiu activeaza Partidul National Roman din Transilvania, care declanseaza cea mai ampla miscare social-politica din a doua jumatate a secolului al XIX-lea – Miscarea memorandista in conditiile in care, incepand cu 1867 Transilvania a fost anexata Ungariei in cadrul Imperiului austro-ungar.

In a doua jumatate a secolului al XIX-lea si primul sfert al secolului XX sunt caracterizate de o dezvoltare economica si sociala fara precedent in Sibiu.
Suprafata construita se extinde foarte mult in afara zidurilor deja in 1841, pe langa cele 1117 case din interiorul zidurilor, in afara acestora existau inca 869. Daca in 1857 numarul locuitorilor era de 13872, dinamica cresterii populatiei este urmatoarea: in 1868 – 18 998, 1890 – 21 434, 1900 – 26 643 (intramuros – 16 643 din care 15 553 germani).

Chiar la inceputul secolului XX, Sibiul este un oras vibrant in pas cu vremea: este al 3-lea oras din Imperiul Austro-Ungar iluminat cu curent electric si al doilea in care se introduce tramvaiul electric,iar primul cinematograf se deschide in 1909 si apar primele WC-uri publice in 1910.
Dezvoltarea economica, urbanistica si sociala de care se bucura Sibiul la inceputul sec. XX, este franata de izbucnirea primului razboi mondial. Dupa primul razboi mondial si Unirea Transilvaniei cu Romania (1 decembrie 1918), consemnam urmatoarele date demografice:
- in 1920 erau 32 748 locuitori iar in 1925 in Sibiu locuiau 44 643 suflete din care 23 199 germani.

In anul 1919 denumirea orasului se schimba oficial in Sibiu, iar strazile primesc denumiri romanesti.

In anul 1945, dupa cel de al doilea razboi mondial, incepe deportarea sasilor spre URSS. 2800 persoane de etnie germana au fost deportati, multi dintre ei nu s-au mai intors niciodata.

Sistemul comunist cu mici exceptii nu s-a atins de orasul vechi, iar Sibiul devine resedinta judetului cu acelasi nume in 1968. Pe data de 21 decembrie 1989 incep la Sibiu demonstratiile anticomuniste continuate in 22 decembrie, soldate cu 89 morti si sute de raniti.

Orasul Sibiu a fost al doilea oras, cronologic dupa Timisoara, care s-a ridicat impotriva dictaturii comuniste.

Cultura

Orasul Sibiu poate fi considerat capitala culturala a Romaniei datorita traditiilor seculare si patrimoniului cultural artistic pe care Sibiul si zona din marginime il detine.
Operele unor mari artisti cum ar fi Andreas Lapicida, Sebastian Hann, Johann Martin Stock si Frans Neuhauser, se mai pot vedea si astazi vizitand diferite locatii din oras.

In anul 1818 s-a constituit prima societate muzicala iar pe scenele sibiene au concertat nume celebre ale vremii cum ar fi Franz Liszt sau Johann Strauss.

In momentul de fata in Sibiu exista o puternica baza culturala formata din 2 teatre, o filarmonica, 1 cinematograf, 5 biblioteci, 5 centre culturale, 6 institute culturale diverse precum si 10 muzee. In cadrul istoriei culturale a orasului Sibiu trebuie mentionata preocuparea constanta a sibienilor pentru dezvoltarea invatamantului, o serie de scoli comunale fiind fondate in cursul secolelor al XIV-lea si al XV-lea.

Prima scoala mentionata la Sibiu a fost infintata in anul 1380, iar in anul 1471 fiind inzestrata cu internat. In anul 1525 in Sibiu a luat fiinta, pentru scurt timp, o scoala superioara la care a invatat si marele carturar roman Nicolaus Olahus.

Deasemenea sunt importante si mentiunile ulterioare ale unor lacasuri de invatamant ca gimnaziul iezuit (1692), sau gimnaziile mentionate documentar in anii 1723, 1780, 1782, precum si seminarul teologic intemeiat de Gheorghe Lazar in anul 1811.
In anul 1844 ia fiinta si academia de Drept.

Chiar in prima jumatate a secolului al XVI-lea, mai precis in 1543, a fost introdusa oficial reforma religioasa luterana in orasul Sibiu, moment de o semnificatie deosebita in dezvoltarea culturii in mediul sasesc.

Vechea scoala infintata in sec. XIV-lea este transformata in 1545 intr-un gimnaziu luteran frecventat de cei dornici de invatatura din toate scaunele sasesti. Prin aplicarea acestei reforme luterane patrund tot mai mult pe aceste meleaguri principiile umaniste, printre umanistii de seama numarandu-se si unii sibieni: Johannes Lebel, Michael Sieglerius, Georg Krauss, Valentin Franckvon Franckenstein sau Johann Troster si Laurentius Toppeltinus, care vorbind despre romani mentionase originea lor latina. Opera lui a fost tradusa mai tarziu de catre Miron Costin.

Un rol de seama a avut orasul Sibiu in istoria tiparului la noi in tara. In 1528 este mentionata la Sibiu prima tipografie din Transilvania, aici fiind tiparite primele carti in limba romana: Catheismul luteran (1544) sau Evangheliarul slavo-roman (151-1553). La Sibiu au activat o serie de vestiti tipografi, cel mai important fiind Martin Hochmeister, de numele acestuia din urma fiind legate mai multe premiere culturale cum ar fi primul ziar in limba germana din Transilvania aparut in anul 1778 si primul teatru din Romania.

Guvernatorul Samuel von Brukenthal isi formase o bogata biblioteca (la sfarsitul secolului al XVIII-lea) si colectii de arta mentionate in anul 1773 in Almanach von Wien. Deschide pentru public din anul 1817 aceste colectii au stat la baza primului muzeu de pe actualul teritoriu al Romaniei, Muzeul Brukenthal.

In anul 1861 se fondeaza ASTRA (Asociatia pentru literatura si cultura poporului roman din Transilvania) considerata ca punct de plecare pentru viitoarea Academie Romana. Printre membrii fondatori ii numaram si pe Andrei Saguna, Gheorghe Baritiu, Axente Sever si Timotei Cipariu.
In aceleasi coordonate se inscriu si preocuparile societatii pentru studii transilvane intemeiata la Medias in anul 1840, precum si ale Societatii de Stiinte Naturale (1849).

FESTIVALUL INTERNATIONAL DE FILM DE LA SIBIU – ASTRA FILM FEST

In fiecare an are loc festivalul international de film documentar si antropologie vizuala de la Sibiu este unul dintre cele mai interesante, valoroase si cautate festivaluri de gen din Europa.

Aici vin regizori si producatori de documentar de pe toate continentele, la intilnirea cu un public foarte entuziast, care umple salile de dimineata pina noaptea tirziu.

Festivalul de film de la Sibiu are un public preponderent tinar. Pe langa studentii din Romania se aduna si studentii de la universitati din Polonia, Ungaria, Germania, Serbia-Muntenegru, Bulgaria, Italia etc.

Festivalul de la Sibiu e un punct de atractie pentru iubitorii documentarului din toata Europa. Festivalul are un format care ii asigura anvergura internationala, fara a neglija specificul regional si local.

Pentru cazare in Sibiu, click AICI.

Daca ajungeti in zona si cautati cazare, dati un click AICI.