Locul 5 in top 10 destinatii in Maramures il ocupa statiunea de ski Cavnic.

Locatie Cavnic

Orasul Cavnic este situat in judetul Maramures, in nordul Romaniei, la poalele muntilor Gutai si Mogosa, la 600-1050 m altitudine, la 32 km de Baia Mare, pe cursul raului Cavnic.

Istoric Cavnic

Declarat oras la 17 februarie 1968, in prezent Cavnic are aproximativ 5500 locuitori si o suprafata de 4717 hectare. Prima atestare documentara a localitatii Cavnic dateaza din 1336 sub cand este mentionat sub numele de Capnic. De-a lungul istoriei sale zbuciumate a fost atacata in mai multe randuri de invadatori turci sau tatari. Este vestita pentru faptul ca localnici de aici în anul 1717 dand dovada de un curaj deosebit au infrant hoardele tatare ce se pregateau sa atace Baia Mare. Cavnicul a fost cunoscut pentru multa vreme exclusiv rolului sau minier, in galeriile subterane de peste 200 de km de la Cavnic exploatandu-se in trecut metale pretioase, zinc, cupru, plumb, metale neferoase si minereuri complexe. Aici au fost descoperite doua elemente mineralogice unice kapnit-ul si kapnikit-ul care se regasesc astazi in cele mai prestigioase colectii mineralogice din lume.

Ski Cavnic

Datorita inchiderii minelor localnici din Cavnic au inceput sa se reprofileze pe activitati turistice deorece peisajul de o frumusete rara si zapezile abundente ce persista pana in aprilie atrageau foarte multi turisti amatori ai sporturilor de iarna. Ca urmare au fost construite mai multe partii de schi moderne la standarde europene cu o lungime totala de 7 km (Partiile Roata si Partia Icoana) fiind în plan construirea a inca cateva partii si mai lungi. Partiile sunt foarte bine intretinute, sunt dotate cu instalatii de teleschi si nocturna (la Icoana).

Cazare in Cavnic

Baza de cazare s-a extins an de an, s-au construit moteluri, un hotel si o sumedenie de pensiuni astfel incat Cavnic a devenit principala destinatie a schiorilor din nord-vestul Romaniei dar nu numai. In ultimii ani tot mai multi turisti de la Cavnic sunt de peste granitele Romaniei consacrand localitatea ca si destinatie de schi internationala.

Pentru cazare in Cavnic, click AICI.

Pentru cazare oriunde in Maramures, click AICI.

Statiunea de ski Cavnic - Maramures, Romania

Locul 10 in top 10 destinatii in Maramures este ocupat de statiunea de ski Mogosa.

Ski Mogosa

Aflata la 8 km nord-est de orasul Baia Sprie pe malul lacului Bodi la o altitudine de 731 m, complexul turistic Mogosa dispune de una dintre cele mai bune partii de schii din aceasta zona a tarii (numita Moski) si printre cele mai bune din tara pentru slalom. Partia in lungime de 3,8 km si o diferenta de nivel de 600 m este dotata cu o instalatie de telescaun cu o capacitate de 600 turisti pe ora. Telescaunul urca pe varful Mogosa (1246 m) de unde puteti admira splendidul peisaj avand in prim plan Muntii Gutai.

Complexul mai dispune de locuri de cazare in Cabana Mogosa, terenuri de tenis, handbal, baschet.

Pentru cazare in Mogosa, click AICI.

Pentru cazare oriunde in Maramures, click AICI.

Complexul Turistic Mogosa - Maramures, Romania

Complexul Turistic Mogosa - Maramures, Romania

Ski in Mogosa - Maramures, Romania

Pentru cazare in Franta, click AICI.

Ski Franta – Châtel

Châtel, Franta

Châtel, Franta

Châtel, Franta

Châtel, Franta

Châtel, Franta

Châtel, Franta

Descriere ski Norvegia, Lillehammer

Lillehammer este cea mai cunoscuta statiune montana din Norvegia, oferind facilitati (partii, parcuri tematice) pentru o gama variata de sporturi de iarna. Printre obiectivele cele mai interesante se numara Muzeul Olimpic, trambulina olimpica de sarituri si partiile olimpice de bob.

Informatii ski Norvegia, Lillehammer

Lillehammer este cea mai cunoscuta statiune turistica de ski din Norvegia. Dupa ce a gazduit Jocurile Olimpice de Iarna din 1994, Lillehammer a devenit cunoscuta la nivel mondial, atragand si turisti straini. Lillehammerul este situat in partea centrala a Norvegiei, pe tarmul nordic al Lacului Mjosa, intr-una din cele mai frumoase zone montane ale tarii. Este foarte usor de ajuns in aceasta statiune: cu masina de la Oslo se fac aproximativ 2 ore (pe autostrada E-6) iar cu trenul 2 ore si ceva (biletul este in jur de 300 coroane norvegiene – 38 euro). Daca aceste optiuni nu va convin, puteti opta pentru un bilet ceva mai ieftin (30 euro) cu autobuzele Nor-Way Bussekspress (calatoria dureaza insa 3 ore).

Cand am ajuns in Lillehammer am avut posibilitatea sa aflu o serie de lucruri foarte interesante despre acest mic orasel. De exemplu, se spune ca asezarea a fost locuita inca din Epoca Fierului, iar ulterior a devenit un important centru comercial unde se tineau in mod regulat targuri. De asemenea, Lillehammerul a avut si atributii administrative in secolul al XIV-lea. Mi-a placut indeosebi faptul ca este un oras mic si pitoresc, foarte primitor si cu un peisaj montan extraordinar. Centrul este una dintre cele mai frumoase zone, datorita caselor din lemn ce dateaza din secolul al XIX-lea si principalei strazi pietonale, Storgata, unde puteti lua masa sau vizita numeroasele buticuri cu suveniruri.

Majoritatea turistilor care vin la Lillehammer o fac pentru a practica sporturile de iarna: ski, snowboard, bob (exista o multime de partii) dar si pentru a face plimbari cu sania sau cu snowmobilul. Cele mai interesante obiective turistice din Lillehammer sunt legate tot de sporturile de iarna si de Jocurile Olimpice. De exemplu, puteti vizita Muzeul Olimpic al Norvegiei, ce contine exponate despre istoria Jocurilor Olimpice; muzeul este situat in Olympiaparken iar biletul de intrare costa 60 de coroane norvegiene (7.5 euro). La baza celebrei trambuline de ski, se afla un simulator de bob si de sarituri pe care va recomand sa il incercati, intrucat este o experienta unica (taxa este de 40 coroane norvegiene – 6 euro). Daca insa preferati sa va dati cu bobul pe pista olimpica, atunci trebuie sa mergeti la Hunderfossen (aproximativ 12 km la nord de statiune) si sa fiti pregatiti sa dati 160 de coroane (20 euro).

Pe langa atractiile olimpice, Lillehammerul are si o serie de muzee cu tematici diferite: Muzeul de Arta Populara Maihaugen, unde puteti admira locuinte traditionale, ferme, magazine, Muzeul de Arta (biletul este 50 coroane norvegiene) sau Muzeul de Automobile (taxa de intrare – 40 coroane).

Pentru cazare in Lillehammer, click AICI.

Lillehammer, Norvegia

Lillehammer, Norvegia

Lillehammer, Norvegia

Descriere Vatra Dornei

Vatra Dornei este cea mai importanta statiune montana din Bucovina, vestita pentru apele minerale si practicarea sporturilor de iarna. Orasul ofera si numeroase obiective culturale, cum ar fi muzeele sau bisericile.

Vatra Dornei este una dintre cele mai importante si cele mai mari statiuni montane din Bucovina. Statiunea este o alegere perfecta, atat in sezonul de iarna, cand Dorna devine un paradis pentru iubitorii de ski, cat si pe perioada verii, cand puteti veni la tratament cu ape termale deosebit de benefice pentru sanatate.

Locatie Vatra Dornei

Statiunea este situata in judetul Suceava, la 2 ore (100 km) de mers cu masina de orasul cu acelasi nume si la doar 40 de km de Campulung Moldovenesc. Din punct de vedere geografic, Vatra Dornei se afla intr-o depresiune intramontana din inima Carpatilor Orientali, la altitudinea de aproximativ 800 de m. Peisajul de exceptie al statiunii este dat de culmile montane inconjuratoare: Muntii Calimani, Bistritei, Suhard si Obcina Mestecanis. Orasul este traversat de celebra vale a Bistritei Aurii dar si de raul Dorna.

Populatie Vatra Dornei

Cu o populatie de aproximativ 16.000 locuitori, Vatra Dornei este un oras tipic de munte, foarte cochet, care s-a dezvoltat in principal pe seama turismului, dar si a industriei alimentare (lactate, apa minerala). Statiunea beneficiaza de foarte multe unitati de cazare (pentru toate buzunarele), dar si numeroase restaurante (unele cu specific traditional), cofetarii, baruri sau discoteci.

Ski Vatra Dornei

In sezonul de iarna, statiunea devine destul de aglomerata din cauza ca infrastructura pentru sporturi de sezon este foarte bine pusa la punct. Puteti alege intre cele doua partii de schi: Partia Dealu Negru (cea mai lunga din Romania – 3 km), pentru avansati, sau Partia Parc de 800 m (situata mai central). Pe partia mare puteti urca cu telescaunul (o urcare costa 9 RON) insa fiti pregatiti sa asteptati pana la 1 ora la coada! Pe partia Parc functioneaza un ski-lift (4 RON/urcarea).

Daca nu sunteti fani ai schiului, puteti sa mergeti la micul patinoar amenajat in parcul central, sau sa inchiriati o plimbare cu snowmobilul, ATV-ul sau cu sania trasa de cai. Pentru cei mai indrazneti, exista facilitati pentru practicarea unor sporturi mai „extreme”, ca tiroliana sau via-ferrata.

Pentru mine, statiunea Vatra Dornei este un loc perfect si in sezonul cald al anului, cand se pot vizita numeroase obiective din oras si din imprejurimi. De exemplu, puteti vizita Muzeul de Etnografie si Folclor (din incinta Primariei, Str. Mihai Eminescu) sau Muzeul de Stiinte ale Naturii (din parcul central), ambele functionand intre orele 10.00 si 18.00
De asemenea, foarte multe trasee montane pleaca din Vatra-Dornei. Cele mai cunoscute sunt cele spre Muntii Calimani (cu obiectivele 12 Apostoli, Coada Pietrosului), Giumalau sau Suhard.

Pentru cazare in Vatra Dornei, click AICI.

Vatra Dornei - judetul Suceava, Romania

Vatra Dornei - judetul Suceava, Romania

Vatra Dornei - judetul Suceava, Romania

Statiunea de ski Nozawa Onsen se afla in provincia Onsen din Japonia. Una dintre cele mai vechi statiuni de schi din lume, Nozawa Onsen ramane o destinatie clasica, la poalele muntelui Kenashi-yama. Ticsita cu partii pentru incepatori sau schiori mai putin experimentati, Nozawa Onsen ii tenteaza si pe aventurierii sporturilor de iarna prin parcul de snowboard bine amenajat pentru un flux cat mai intens de adrenalina. In stil japonez autentic, telescaunele, teleskiurile si gondolele functioneaza cu maxima eficienta, pentru ca turistii sa piarda cat mai putin timp asteptandu-si randul.

Pentru cazare in Nozawa Onsen, click AICI.

Nozawa Onsen, Japonia

Nozawa Onsen, Japonia

La Clusaz, Franta

Descriere

Statiunea La Clusaz ofera o ambianta alpina autentica si familiala. Statiunea dispune de o mare varietate de piste adaptate tuturor nivelurilor. Chiar daca aceasta statiune este situata la o joasa altitudine, ea ofera conditii de zapada excelente. Mediul natural si arhitectural sunt bine pastrate, toate acestea facand din statiunea La Clusaz o destinatie pitoreasca in Haute Savoie.

Informatii ski La Clusaz

Statiune dinamica, fermecatoare si foarte primitoare, statiunea de schi La Clusaz ofera o multime de activitati pe placul tuturor iubitorilor de schi. Intre piscuri, lacuri si cer Haute Savoie ofera tot ce e mai bun din Alpi celor care vor sa se plimbe, alpinistilor si schiorilor. Este o destinatie infloritoare, care a conservat farmecele unui sat de munte. tara natala a 8 campioni si freestyleri inzestrati, statiunea de schi La Clusaz detine un domeniu schiabil de 400 ha, pe care sunt amenajate piste de schi pentru toate nivelurile.

Daca schi-ul alpin este sportul vostru preferat, domeniul schiabil din statiunea de schi La Clusaz va garanteaza o zapada proaspata si un mediu natural protejat in masivul Balme (2600 m altitudine).

In padurile de brazi, schiorii vor descoperi peisaje unice, depresiuni. Dotate cu 46 de telecabine (1 teleferic, 1 telemix, 4 telecabine, 12 telescaune) cei 128 km de piste schiabile (7 negre, 20 rosii, 23 albastre si 22 verzi) din statiunea de ski La Clusaz primeste schiorii incepatori si avansati. Si daca ziua vi se pare prea scurta, veti putea prelungi sedinta de ski nopatea la lumina proiectoarelor sau sub plina luna.

Adeptii schi-ului de fond vor putea sa isi incalte claparii si sa plece la schi la Plateau des Confins sau la Plateau de Beauregard cu 70 km de piste. Si asta nu e tot. In statiunea de schi La Clusaz veti putea face plimbari pe munte, sa inotati in piscina acoperita Aravis, sa ii trimiteti pe copii la sanius pe pista special amenajata pentru ei, sa va plimbati cu scuterul, cu parapanta, sa va plimbati cu sania trasa de caini sau sa patinati in aer liber ! Dupa o zi agitata va veti putea delecta la cinematograful Le Dabay sau sa va rasfatati la masaj intr-un centru de fitness din statiune.

Cat despre turistii care nu schiaza ei se vor delecta cu numeroase activitati culturale si prin magazinele la moda pe care le ofera staţiunea. Nici somnambulii nu sunt neglijati: baruri (La Braise, Le Bachal), puburi (Le Salto), restaurante la altitudine (La Bergerie, Le Bercail), pizerii traditionale (Papazian), si cluburi de noapte (L’Ecluse, Le Club 18) care va promit seri in cuplu, in familie sau intre prieteni foarte distractive.

Distante

Arad – La Clusaz

Timp: 15.1 h
Distanta: 1529.301 km

Nadlac – La Clusaz

Timp: 14.2 h
Distanta: 1481.026 km

Oradea – La Clusaz

Timp: 15.3 h
Distanta: 1566.901 km

Pentru cazare in La Clusaz, click AICI.

Pentru camera live La Clusaz, click AICI.

Daca ai fost in La Clusaz, spune-ne impresiile tale in rubrica de comentarii de mai jos.

La Clusaz, Franta

La Clusaz, Franta

Sursa foto: www.flickr.com

Les Rousses, Franta

Locatie

In inima Parcului natural regional Haut Jura, statiunea de schi Les Rousses va ofera nu mai putin de patru sate intr-o singura regiune: satul Rousses, satul Prémanon, satul Lamoura si Bois d’Amont. La granita cu Elvetia statiunea de schi Les Rousses va promite o vacanta cu sporturi de iarna intr-un mediu relaxant si protejat. Aflata in nordul lacului Genève, intre Lausanne si Mâcon, statiunea de schi Les Rousses se gaseste la 466 km de Paris, la 640 km de Lille, 153 km de Lyon.

Informatii ski Les Rousses

Iubitorii de schi alpin se vor grabi spre pistele de schi a celui mai mare domeniu din statiunea de schi Les Rousses: cuibarit intre masivele Dôle din Elvetia si Tuffes din Franta, domeniul schiabil este amenajat in intregime (22 telecabine si 30 de piste cu niveluri de dificultate diferite), oferindu-va o panorama exceptionala asupra Alpilor. Aceasta statiune este un veritabil paradis pentru schiori.

Schiorii de fond, incepatori si avansati vor putea practica acest sport pe pistele de schi din spatiul nordic al staţiunii Les Rousses. Domeniul le ofera accesul la trei masive inalte: Risoux, Massacre, Sambine si la trei vai: Orbe, Platelet si Lamoura.

Iubitorii de alte sporturi de iarna vor putea sa se dea cu sania, sa faca plimbari pe munte, sa faca plimbari cu sania trasa de caini precum si multe alte sporturi.

Locuri de vizitat in Les Rousses

Daca cultura si artizanatul sunt pe placul vostru, veti putea vizita diferitele locatii culturale ale celor patru sate componente ale statiunii Les Rousses: Centrul polar Paul Emile Victor, Casa Lapidaire, Muzeul Boissellerie, Muzeul de schi si cel al tradiţiilor, ateliere artizanele.

Apres-schi

Pentru a va destinde in familie nu ezitati sa va luati costumul de baie si sa inotati in piscina, sa va luati patinele in picioare si sa mergeti sa faceti piruete la patinoarul Prémanon cu partenerul sau partenera, sau sa mergeti sa dansati toata noaptea in clubul de noapte Rousses.

Puteti alege intre mai multe tipuri de cazare: la hotel, in case de vacanta, intr-o casa la tara sau in apartamente particulare. Pentru a achizitiona echipamentul necesar practicarii sporturilor de iarna (schiuri, clapari, patine, sanie ) mergeti la un magazin specializat în materiale sportive de exemplu Intersport.

Distante

Arad – Les Rousses

Timp: 14.8 h
Distanta: 1534.903 km

Nadlac – Les Rousses

Timp: 13.9 h
Distanta: 1486.628 km

Oradea – Les Rousses

Timp: 14.9 h
Distanta: 1569.355 km

Pentru cazare in Les Rousses, click AICI.

Pentru camera live Les Rousses, click AICI.

Daca ai fost in Les Rousses, spune-ne impresiile tale in rubrica de comentarii de mai jos.

Les Rousses, Franta

Sursa foto: www.flickr.com

Lifjellet - Dalsnuten, Norvegia

RT Lifjellet-Dalsnuten 09.10.09 sau Ai grija ce-ti doresti…

O alta tura solitara. Nimeni nu parea dispus sa vina cu mine si poate a fost mai bine fiindca nu stiu cati ar fi trecut de hopurile de care m-am lovit. Hai sa pornim cu inceputul. Dimineata am avut ceva treaba si abia pe la 12.30 am pornit spre port. Imi fixasem cu o seara inainte planul: sa fac creasta dintre Lifjellet si Sandnes (cca 15 km). E vorba de munti de joasa inaltime (cateva sute de metri) cu destule ruperi de panta, trasee neumblate si destul de multa salbaticie.

Ajung in port si vad ca primul feribot spre Hommersåk pleaca abia la 13.50. Ce sa fac eu pana atunci ca am o ora si jumatate timp liber? Ma duc la Fiskepirterminalen de unde pleaca o parte din feriboturi, vase de croaziera, vase de transport in comun etc. Aici mai gasesc niste curse pentru insula Kvitsøy, orasul Skundeneshavn, Haugesund si alte multe curse. Pentru mai multe detalii, puteti consulta siteul www.tide.no. Raman fidel planului meu si la 13.35 ma duc la terminalul pentru Hommersåk. In loc sa vad ferry-ul obisnuit, de data asta pe cursa 802 este un cataraman de transport cu capacitate de 88 de persoane.

Interesant! Cu d-asta n-am mai mers. Ma urc in el si conform orarului (13.50), la 14.20 ajunge in Hommersåk. Din port urc un pic in oras (adica vreo 500m) si fac dreapta spre localitatea Li. Intreb in stanga si-n dreapta si mi se confirma directia buna. Trec prin Riska si la un moment dat drumul se desparte in doua: stanga spre Hogstad si dreapta spre cheiul din Li. Fac dreapta pe drumul principal si dupa o curba in ac de par cobor in panta destul de mare spre port. Mi se pare ceva ciudat fiindca eu tot trebuia sa urc si la prima casa intreb in engleza pe unde trebuie sa merg. Primesc indicatii sa ma intorc in curba si pe al doilea drum sa merg tot inainte.

Urmez indicatiile care se dovedesc a fi gresite. Cand termin drumul, intreb de data asta in norvegiana un localnic si imi spune ca e celalalt drum. Ii multumesc si intr-adevar pe al doilea drum merg bine spre antena de pe Lifjellet. In alta intersectie fac stanga si pe langa o ferma incep sa urc pe un forestier in padure. Sa nu uit ca inainte sa ajung la padure, am vazut pe o pasune o caprioara in libertate. Nu m-a lasat sa ma apropii si a disparut in padure. Forestierul face mult stanga spre Hogstad si pornesc direct pe nemarcat printre mesteceni spre antena.

Curand incep sa urc pe stancile acoperite de muschi din ce in ce mai abrupt. Toate crengile sunt putrezite si se rup in mainile mele. Continui sa urc fiindca aud un zgomot de apa. Venea de sub pietrele pe care eram. Continui firul de apa pana la o mica cascaduta si deasupra ei dau de o mlastina imensa. In stanga se ridica un varf la circa 250 de metri altitudine. Evit sa merg pe sub peretele vertical si incerc sa ocolesc mlastina pe dreapta. Intru pana la glezna in apa si caut repede o alta solutie. Aceasta vine de la arbustii pe unde se scurge apa spre fiord. Asa ca ma furisez printre ei si reusesc sa trec si sa ajung la punctul de scurgere al lacului Høgafjellstjørna.

Lifjellet - Dalsnuten, Norvegia

Aici identific directia buna (spre vest) si incep sa ma catar pe un perete de circa 50 de grade si inaltime de vreo 40 de metri. Abia gasesc prize si la un moment dat ma si opresc sa ma odihnesc in perete. In momentul ala m-am incurajat cu voce tare sa trec mai departe fiindca incepeau sa imi alunece bocancii pe muschi uzi. Fac pasul cel mare si am trecut. Ce bine! Merg mai departe pe muchie si dau de o verticala de data asta in jos spre drumul forestier ce urca la antena. Doua turiste, mama si fiica, urcau pe drum si s-au minunat cand m-au vazut asa de sus. Nu credeau ca pot sa cobor pe acolo. Au plecat mai departe si cu grija am gasit niste brane care m-au coborat la drum. Mi-am julit eu putin palmele, dar chiar nu conta.

Am reusit sa trec de cele doua zone dificile. De aici am urcat in aceeasi directie si in 5 minute am dat de un marcaj PR care urca din Li. Asa ca foarte lejer am urmat marcajul si in 5 minute am ajuns pe Lifjellet pentru a doua oara (16.45). M-am inscris in caietul de varf si dupa cateva poze si un pic de ciocolata, am pornit in goana la vale pe traseul de acum cunoscut. In 20 de minute am ajuns la intersectia spre Dale si apoi in inca 15 minute la Dalsvatnet. Aici am urmat marcajul PR pe langa lac. Teoretic marcajul merge pe creasta pe langa Resasteinen si apoi Dalsnuten. Fac cateva zeci de metri pe langa lac si dau de o mica peninsula care intra vreo 15 metri in corpul lacului. Fac o escala aici si sar prin iarba inmuiata in apa pana in capatul peninsulei. Admir luciul apei si umbrele zoarelui si revin in traseu si mai departe.

Poteca incepe sa semene cu balaureala din Mehedinti unde am incercat zadarnic sa cobor direct de vreo doua ori pana la sosea. Cauza de atunci a fost prezenta unor saritori surplombate de cateva zeci de metri. In padurea cu umezeala foarte mare pierd cu usurinta marcajul. Acesta probabil urca in dreapta spre creasta. Merg in continuare prin padure, ma orientez dupa zgomotul unei mici cascade si apoi in sus pe langa ea spre saua care se formeaza in fata ochilor. Aici imi aduc aminte de pajistile din Apuseni sau de poienile de pe langa fosta cabana Rentzea. Ma aflu pe partea stanga a unei vai (geografic partea dreapta) si creasta pe care banuiesc ca mergea marcajul era pe stanga vaii. Continui pe muchia din stanga pana in capatul ei.

Am parte de o surpriza neplacuta: o cireada de vaci care vine spre mine. Ca sa scap de ele, ma bag putin prin braduti desi. Odata ajuns in primul varf, mi se lumineaza mintea: eu urmarisem un varf cu momaie pe el si credeam ca e Dalsnuten. Vazand lacul de sub acest varf sub un perete imens, mi-am dat seama ca e Bjørndalsfjellet si ca e mai la est de tinta mea. Asa ca schimb directia spre vest prin bradutii desi. Ma si gandeam ca trebuie sa existe o solutie sa ies din ei si mi-a aparut un forestier in fata, forestier care urca in dreapta. Puterea gandului!!! Urc un pic pe el si cand incepe sa coboare, fac iarasi stanga prin brazi si dau de alt forestier de data asta mai putin vizibil.

Lifjellet - Dalsnuten, Norvegia

Ca sa vezi, al doilea forestier care urca si ma ajuta! Acesta ma duce la marcaj si imi dau seama cam pe unde era traseul. Continui acum mai relaxat pe marcaj si inainte sa cobor spre saua varfului Dalsnuten, dau de stanca numita Resasteinen. Parca ar fi Bordul Tomii din Retezat. Continui pe langa el si la ora 19.05 ajung la marcajul care coboara spre Dale. Decizia de a face mai putin decat mi-am propus a prins contur. Totusi hotarasc sa urc pe Dalsnuten si de acolo pe muchia nemarcata care coboara in Gramstad. In 17 minute ajung pe Dalsnuten si conform obiceiului, ma inscriu in caietul de varf, mai mananc niste ciocolata si beau un pic de suc energizant si pornesc in graba pe muchie dupa 5 minute pe varf.

In aceste 5 minute am facut cateva poze nocturne catre Stavanger si Sandnes. Seara incepe sa se lase (19.30) si inca mai am lumina suficienta cat sa nu aprind lanterna. Cobor peretii varfului si sunt nevoit sa ocolesc niste saritori de cativa metri. Apoi merg prin niste mlastini si vorbesc cu tatal meu acasa ca sa-l felicit de ziua lui. In prima zona mai plana dau de un indicator: stanga Gramstad direct si dreapta Gramstad prin varful Øvre Eikenuten (19.50). Scot lanterna si zic ca urc pe varful acesta, ma intorc si cobor in Gramstad dupa aia pe marcaj. Acum ce sa zic ca marcajele sunt destul de rare si se pierd usor. In 10 minute ajung pe varf si o poteca pare sa continue. O urmez si ma trezesc in padure, pe bezna si cu brane care tot coboara.

Continui pana vad in fata in jos un perete de vreo 5 metri spalat. Il rog pe Dumnezeu sa-mi arate drumul bun si in dreapta vad niste jnepeni de care ma sprijin si cobor. Oau, multumesc! Mai departe in padure dau de alt perete de data asta de vreo 20 de metri. Repet rugamintea si in dreapta jos vad o treapta la mijlocul peretelui. Urc pe dupa in brad si apoi cobor la treapta respectiva. Ce noroc pe mine! Aici pasajele spalate au 1-1,5 m. Usor ma las pe ele si ajung la padure. Inca o data multumesc si pornesc prin padurea acoperita aproape peste tot de muschi mari si pufosi. Aud un paraias si pe langa el urmez niste poteci putin clare si vad fiordul din ce in ce mai aproape. In 40 de minute de la plecarea de pe varf dau de soseaua ce uneste Dale si Gramstad.

Lifjellet - Dalsnuten, Norvegia

Fericit ca am scapat de padure, multumesc iarasi in gand si ma gandesc ca poate era nevoie sa trec peste atatea hopuri in toata ziua. Sun un coleg de camin si il rog sa anunte ca sunt ok si am iesit din padure. Mai sun si acasa sa anunt ca nu am nici o problema si ca ma indrept spre casa. Din Gramstad merg doi km pana in Sandnes si apoi urmez drumul autobuzului 3 pana in prima statie de unde pot folosi abonamentul meu valabil pe anumite zone. La 22.25 iau autobuzul pana in centrul Stavangerului si apoi 7 pana acasa (23.40). Speram sa fac un dus, sa mananc un iaurt si sa ma culc. Cand colo a trebuit sa stau un pic la marea petrecere din caminul in care stau, “Party in White Castle”.

Asa ca socializez vreo ora si ceva cu colegii si la 1 noaptea adorm frant de oboseala.
A doua zi aflu ca in Romania un prieten, Andrei, a “picat” intr-o capcana de ursi in Mehedinti intr-o tura solitara si ca a scapat dupa o ambalare inutila a presei. Am vorbit cu Andrei si m-a asigurat ca totul e in regula. Multumesc lui Dumnezeu pentru ajutorul pe care mi l-a dat de cateva ori in toata ziua asta plina de incercari. Pana la urma trebuie sa ai grija ce-ti doresti, ca sigur se va intampla.

Dupa atatea aventuri, sper sa mai aveti rabdare sa vedeti si cateva poze. Ture faine si sigure!

Cezar Partheniu

Pentru alte destinatii din Norvegia, click AICI.

Lifjellet - Dalsnuten, Norvegia

Lifjellet - Dalsnuten, Norvegia

Gstaad, Elvetia

Locatie

Gstaad este o statiune pitoreasca si plina de farmec, inconjurata de 250 de kilometri de teren propice schiului. Sat construit in stil traditional cu fermecatoare cabane alpine si un peisaj montan remarcabil, Gstaad este situat in nord-estul lacului Geneva, la aproximativ doua ore de aeroportul Geneva. Un skibus realizeaza curse de la Geneva, prin Lausanne si Montreux.

Descriere

O zi in care conditiile meteorologice sunt nefavorabile constituie oportunitatea perfecta de a vizita spectaculosul Muzeu Olimpic din Lausanne. Gstaad este renumit ca fiind o statiune de clasa, dar este disponibil si pentru turistii obisnuiti. Acesta ofera multe atractii, mai ales pentru cei care sunt fericiti sa petreaca timpul uitandu-se la peisaje fara sa piarda timp pretios.

Informatii ski Gstaad

Partiile din statiune, precum si cele aflate in imprejurimi sunt excelente pentru schiorii incepatori si intermediari. Cei care cauta varietatea si activitati mai provocator pot sa profite de permisul Gstaad Super Ski Region care include domeniile de schi Gstaad, Chateau d’Oex, Rougemont, Sannen, Villars, Leysin si ghetarul Diablerets. Aceasta zona ofera partii mai mult decat suficient pentru a fi toata lumea fericita.

In intreaga regiune exista 69 de mijloace de a urca muntii, jumatate dintre acestea sunt la suprafata, 250 de km de trasee si partii ingrijite, cea mai mare coborare verticala de 2.000 de metri. Schiorii avansati vor gasi partii bune pe pantele din zona Schonreid si Saanenmoser, precum si ghetarul Diablerets care are niste partii rosii care sunt considerate a fi o provocare pentru schiorii experti. Helischiul reprezinta un alt punct de atractie pentru vizitatorii foarte aventurosi.

Pentru schiorii intermediari sunt nenumarate trasee albastre si rosii strajuite de copaci, situate in Schonreid si Saanenmoser. Exista o paleta larga unde schiorii de nivel intermediar se pot bucura de acest sport, si anume la Les Diablerets, Villars si Leysin. Incepatorii trebuie sa se indrepte catre mijloacele de transport Wispile si Eggli care sunt situate nu departe de centrul statiunii si ofera partii inconjurate de copaci, ideale pentru copii. Scoala de schi din zona este foarte recomandata.

Apres-schi

Gstaad dispune de o excelenta selectie de baruri, restaurante si cluburi, care fac viata de noapte destul de atractiva, dar nu prea dezlantuita. Serile petrecute in satul Lauenen constituie o sursa de binedispunere si voiosie. In restaurantul din Alpenland, instructor de schi se transforma in ‘Maestru de ceremonii’, sarind pe masa cu chitara si realizand o personificare a lui Elvis Presley.

Distante

Arad – Gstaad

Timp: 14.5 h
Distanta: 1464.454 km

Nadlac – Gstaad

Timp: 13.6 h
Distanta: 1416.179 km

Oradea – Gstaad

Timp: 14.6 h
Distanta: 1498.906 km

Pentru cazare in Gstaad, click AICI.

Pentru camera live Gstaad, click AICI.

Daca ai fost in Gstaad, spune-ne impresiile tale in rubrica de comentarii de mai jos.

Gstaad, Elvetia

Sursa foto: www.flickr.com