Despre Festivalul TMBase, 16 – 18 Octombrie 2010

Festivalul TMBase are 12 ani si este cunoscut de iubitorii muzicii electronice ca fiind un nume important. Festivalul gazduieste artisti din zonele hip-hop, electronica, drum&bass, dupstep, electro, experimental, in spatii neconventionale: hale si complexe industriale dezafectate.

Printre artistii care au concertat pana acum la TMBase se numara: Pendulum, Dieselboy, Freestylers, Beardyman, London Elektricity, Benga, Wax Tailor, C2C, The Hacker, Dj Cam, Deekline, Ragga Twins, Atomic Hooligan, Aquasky, Navigator MC, Noisia, Lords of Fitness.

Daca esti fan al muzicii electronice stii sigur ca nu ai cum sa lipsesti la acest eveniment in 2010.

Pret bilet intrare Festivalul TMBase 2010

Festivalul dureaza trei zile, iar biletele de intrare costa 12 lei in prima zi si 35 de lei in urmatoarele doua zile, in timp ce abonamentul pentru cele trei zile costa 70 de lei, iar pentru ultimele doua zile 60 de lei.

Mai multe despre Festivalul TMBase 2010 gasesti AICI.

Cazare in Timisoara si Romania

Pentru cazare in Timisoara, click AICI.

Pentru cazare oriunde in Romania, click AICI.

Destinatii, obiective turistice si festivaluri din Romania

Pentru alte destinatii, obiective turistice si festivaluri din Romania, click AICI.

Poze de la Festivalul TMBase 2010

Festival in Romania, Timisoara: Festivalul TMBase 2010

Festival in Romania, Timisoara: Festivalul TMBase 2010

Festival in Romania, Timisoara: Festivalul TMBase 2010

Despre Festivalul Plai, 10 – 12 Septembrie 2010

Din 2006 are loc la Timisoara un festival ce are ca tema identitatea prin diversitate. Asadar multiculturalitate, arta si muzica vei descoperi timp de trei zile.

Editia din 2009 a stat sub egida ‘TIMISOARA – OPEN ART CITY’, un concept care include festivaluri de muzica, teatru si film, expozitii de arta plastica, spectacole in aer liber, publicatii culturale de mare tinuta, produse culturale ale comunitatii locale. Si, poate, mai mult decat orice alt eveniment desfasurat sub sigla Open Art City, PLAI este reprezentativ pentru concept, intrucat are cate o particica, mai mica sau mai mare, din tot ceea ce inseamna OPEN ART.

Festivalul Plai a castigat premiul I la sectiunea ‘Arta si cultura’ la Gala Societatii Civile din 2009. Acest festival a mai castigat un premiu in 2008, cand a fost desemnat ‘cel mai bun proiect din Romania’, fiind distins cu premiul Charlemagne pentru tinerii europeni.

Printre partenerii culturali ai evenimentului din 2009 se numara Institutul Cultural Roman, Centrul Cultural Francez, Institutul Polonez, Forumul Cultural Austriac, Ambasada Peru in Romania, Ambasada Portugaliei in Romania, Centrul Cultural Francez, Centrul Cultural German, Ambasada Tarilor de Jos din Romania si Consulatul Onorific al Tarilor de Jos in Timisoara. Iar printre artistii care au concertat anul acesta la festival se numara Esma Redzepova din Macedonia, Dobet Gnahore din Coasta de Fildes, Kalomee din Franta si The Shin din Georgia.

In 2010 merita sa faci o vizita acestui festival pentru a interactiona cu conceptul acestui festival, cu accent pe multiculturalitatea sa.

Pret bilet intrare Festivalul Plai 2010

Bilete pentru editia din acest an a Festivalul Plai pot fi achizitionate on-line de la Myticket.ro si Ticketpoint.ro, precum si din reteaua Magazinelor Diverta.

Pretul biletelor pana in data de 20 august este de:

30 lei pentru ziua de vineri, 10 septembrie
35 lei pentru ziua de sambata, 11 septembrie

Pretul unui abonament achizitionat pana la aceasta data este de 60 de lei.

Dupa data de 20 august, pretul biletelor (inclusiv cele achizitionate la poarta) va fi de:

40 lei pentru ziua de vineri, 10 septembrie
45 lei pentru ziua de sambata, 11 septembrie

Pretul unui abonament achizitionat dupa 20 august este de 75 de lei

Mentionam ca duminica, 12 septembrie 2010, accesul la Festivalul Plai va fi gratuit, pe baza abonamentului sau a unui bilet pentru ziua de vineri sau sambata.

Plai este organizat 100% de voluntari!

Mai multe despre Festivalul Plai gasesti AICI.

Cazare in Timisoara si Romania

Pentru cazare in Timisoara, click AICI.

Pentru cazare oriunde in Romania, click AICI.

Destinatii, obiective turistice si festivaluri din Romania

Pentru alte destinatii, obiective turistice si festivaluri din Romania, click AICI.

Poze de la Festivalul Plai 2010

Festival in Romania, Timisoara: Festivalul Plai 2010

Festival in Romania, Timisoara: Festivalul Plai 2010

Festival in Romania, Timisoara: Festivalul Plai 2010

Sursa poze: plai.ro

Despre Festivalul Stufstock, 16 – 22 August 2010

Stufstock-ul e prezent si anul acesta la Vama Veche. Pentru 2010 organizatorii s-au gandit sa extinda festivalul si au inclus in program si teatru, film, fotografie si literatura .

Invitatii muzicali confirmati pana acum vor fi Luna Amara si Trupa Veche. Speram ca organizatorii vor avea resursele necesare pentru aducerea unor trupe straine fiindca ne-au dat gust aducand in alte editii pe Cradle of Filth, Toy Dolls, The Dandy Warhols, Defunkt, Kultur Shock, Air Traffic, Farfarello, dEUS, Apocalyptica.

Vor fi trei scene: Rock, Fusion World Stage unde se va putea auzi jazz, blues la electro dsi scena Newcomers pentru cei debutanti.

Pret bilet intrare Festivalul Stufstock 2010

Biletele le poti achizitiona de pe eventim.ro

Mai multe despre Festivalul Stufstock 2010 gasesti AICI.

Cazare in Vama Veche si Romania

Pentru cazare in Vama Veche, click AICI.

Pentru cazare oriunde in Romania, click AICI.

Destinatii, obiective turistice si festivaluri din Romania

Pentru alte destinatii, obiective turistice si festivaluri din Romania, click AICI.

Poze de la Festivalul Stufstock 2010

Festival in Romania, Vama Veche: Stufstock 2010

Festival in Romania, Vama Veche: Stufstock 2010

Festival in Romania, Vama Veche: Stufstock 2010

Despre Festivalul Coke Live / Peninsula, 26 – 29 August 2010

Festivalul CokeLive / Peninsula este mai vechi decat B`ESTFEST, acesta luand nastere in 2002. Coke Live / Peninsula este cel mai mare festival studentesc si de tineret din Romania, el pozitionandu-se ca un cocktail de muzica buna, oferind publicului concertele unor artisti ce apartin unor genuri cum ar fi rock, techno, house.

Poti veni cu cortul, pentru că exista zona amenajata pentru camping si asteapta-te la multa distracţie pentru ca ai la dispozitie corturi cu teatru, vizionare de filme, sport, arta, miert (cort cu fotbal de masa, darts, box, skandenbeg , colt relax), Independence Zone (un loc unde poti afla mai multe despre tigari, alcool, droguri, SIDA intr-un mod creativ, prin intermediul filmelor, Free Quizz, Biblioteca Vie, Intreaba-ma, Masoara-te, Independence Tour), Picutre Hunting, Civiliada si desigur, dupa cum indica si numele festivalului, activari Coca-Cola.

Festivalul are loc in Complexul Week End si in imprejurimile acestuia. De-a lungul timpului trupe din Romania si din afara au concertat pe scenele lui: Zdob si Zdub, Voltaj, Iris, The Rasmus, Exploited, Theatre of Tragedy, Quimby, ATB, Morcheeba, Prodigy, Nine Inch Nails.

Pret bilet intrare Festivalul Coke Live / Peninsula 2010

Bilete disponibile exclusiv prin Eventim, online pe eventim.ro si in magazinele Germanos, Orange, Vodafone, librariile Humanitas si Carturesti din toata tara.

Program (line-up) Festival Coke Live / Peninsula 2010

26 aug.: Ska-P, Babylon Circus, Sub Focus & MC I.D., Pannonia Allstars Ska Orchestra, Deák Bill Blues Band, Lajkó Félix and band, Duo Harry Tavitian & Cserey Csaba, Kumm

27 aug.: The Rasmus, Fedde Le Grand, Parov Stelar Band, Quimby, Charlie, Compact, Kiscsillag, Pokolgép, Suie Paparude, Dan Helciug si Spitalul de urgenta

28 aug.: Omega, Europe, Phoenix, Tricky, Hernan Cattaneo, Noisia, Anima Sound System, Magna Cum Laude, Irie Maffia, Sarmalele Reci, Grimus, Gojira

29 aug.: Korn, Above & Beyond, Tankcsapda, Zdob şi Zdub, Che Sudaka, Belga, Subscribe, Puya, Mike Godoroja & Blue Spirit feat. Marius Mihalache, Magashegyi Underground

Mai multe despre Festivalul Coke Live / Peninsula 2010 gasesti AICI.

Cazare in Mures si Romania

Pentru cazare in Mures, click AICI.

Pentru cazare oriunde in Romania, click AICI.

Destinatii, obiective turistice si festivaluri din Romania

Pentru alte destinatii, obiective turistice si festivaluri din Romania, click AICI.

Poze de la Festivalul Coke Live / Peninsula 2010

Festival in Romania, Mures: Festivalul CokeLive Peninsula 2010

Festival in Romania, Mures: Festivalul CokeLive Peninsula 2010

Festival in Romania, Mures: Festivalul CokeLive Peninsula 2010

Despre Targul de fete de pe Muntele Gaina

In zilele de 18, 19 si 20 iulie va avea loc Targul de fete de pe Muntele Gaina, care dateaza de aproape doua secole. Conform traditiei, acesta are loc in cel mai apropiat sfarsit de saptamana de ziua Sfantului Ilie, care este sarbatorit in 20 iulie.

Legenda Targului de fete de pe Muntele Gaina

Exista mai multe legende legate de zona muntelui. Una dintre legende spune ca inainte, cand motii se ocupau cu extragerea aurului, o gaina de aur venea din mina si se aseza in varful muntelui, unde era cuibul sau in care erau oua de aur. Locuitorii comunei Vidra de Sus au vrut de multe ori sa o prinda, dar gaina a fugit, luand cu ea si aurul din munte.

Descriere Targul de fete de pe Muntele Gaina

Pe vremuri, targul incepea cu doi delegati din partea motilor din Vidra de Sus si doi delegati din partea crisenilor din Bulzesti (sate aflate la baza muntelui) care trageau o linie de despartire intre moti si criseni.

In prima zi a targului, feciorii veneau sa petreca si abia a doua zi veneau fetele si nevestele si atunci se incingea dansul. La targ participau fetele de maritat si fetele mari care voiau sa fie petite.

Fetele care luau parte la targ se pregateau ani intregi pentru ca trebuiau sa ia cu ele si zestrea Cel mai important moment era targuirea fetelor. Dupa ce cadeau la intelegere, fata era invitata la joc si apoi cantarita pe o scandura, in balans, la capatul careia era pusa zestrea.

Motii credeau ca numai o incredintare pe culmea Gainei poate sa aduca noroc. Targul de fete este de fapt o nedee populara, care are loc inainte de Sfantul Ilie.

In acest an, Targul de fete se va desfasura in localitatea Avram Iancu si pe platoul muntos situat la 1.486 de metri altitudine, la intretaierea judetelor Alba, Arad, Cluj si Hunedoara.

Targul de fete va debuta la 18 iulie cu expozitia Sarbatoarea Muntelui Gaina in perioada interbelica, ce va avea loc la Casa Memoriala Avram Iancu, urmata de parada portului popular si de finala festivalului – concursului Cultura pentru cultura.

Seara se poate asculta muzica, pot fi vazute jocuri de lasere si lumini, spectacole pirotehnice, concursuri si un foc de tabara.

Duminica va fi vernisata expozitia mesterilor populari prezenti la targ si va avea loc un program artistic.

Targul de fete testat documentar in 1816, dar are probabil o vechime mult mai mare. Targul de pe Muntele Gaina a fost inregistrat de Consiliul Judetean Alba ca marca la Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci.

Cazare in Alba si Romania

Pentru cazare in Alba, click AICI.

Pentru cazare oriunde in Romania, click AICI.

Destinatii, obiective turistice si festivaluri din Romania

Pentru alte destinatii, obiective turistice si festivaluri din Romania, click AICI.

Poze de la Targul de fete de pe Muntele Gaina 2010

Festival in Romania, Alba: Targul de fete de pe Muntele Gaina 2010

Festival in Romania, Alba: Targul de fete de pe Muntele Gaina 2010

Festival in Romania, Alba: Targul de fete de pe Muntele Gaina 2010

Despre Cocosul de Hurez

Vreme de trei zile, zeci de mesteri populari si-au expus creatiile la ediţia cu numărul 40 a Targului Ceramicii Populare Romanesti, ‘Cocosul de Hurez’. A fost vremea la care plamadirea pamantului s-a aratat din nou lumii intregi.

Întâi se macină vopseaua. Huma – albul natural. „Piperul“, pentru maro. „Ruşala“, la roşu. Şi „arama“, pentru galben. Se macină cu râşniţa – în zilele noastre unealta are motor. Şi se pun cu apă – pentru că, la Horezu, culorile sunt lichide. Misiunea asta de regulă e a copiilor – a făcut-o Sorin Giubega când era de o şchioapă, o fac acum şi copiii lui.
Oamenii mari se îndeletnicesc însă cu lutul. Reţeta e doar de ei ştiută şi lăsată moştenire din tată în fiu. Pământul se pregăteşte înainte cu cuţitoaia. Se face o turtă mare de lut şi se taie cu cuţitoaia, felii subţiri, de trei, patru milimetri. Două tăieri se fac, ca pământul să scape de toate gunoaiele din el. Apoi se frământă bulgări de lut, li se dă apă şi se lasă la dospit o zi şi o noapte. Se ia pe urmă câte un bulgăre, se calcă bine cu piciorul, să se amestece zdravăn. Din el se fac gogoloaie, care se măsoară după ce ai în gând să modelezi. Se pune bucata de lut pe roată şi, în vreme ce cu o mână se mişcă maşina, cu cealaltă se modelează. În farfurie, cană de vin, vază, solniţă, oală şi altele trebuincioase în casa omului.

Obiectul se lasă pe urmă la zbicit. Dacă e soare, preţ de o oră, după care se trage la umbră, să nu se usuce prea rău. Culoarea vine la sfârşit. Cu cornul de vită moţat cu o pană de gâscă se dă fondul alb – o spirală pornind din centrul farfuriei până la margini. Cu gaiţa – un lemn cu ac în cap – se face apoi modelul în culori, aşa cum frumos îl închipuie olarul din Horezu, cu flori, cu modele geometrice, spiralate, subţiri, pictură migăloasă şi fină, demnă de artistul oltean. Se pune obiectul iar la zbicit, să se mai zvânte apa din el. Şi se finisează dosul farfuriei, pe care se scrijeleşte, cu acul, numele creatorului, anul şi, desigur, localitatea de origine: Horezu. Se mai usucă o dată, de tot, apoi se fac două arderi consecutive. Una pentru fixarea vopselei, alta pentru smălţuire.

O moştenire de taină

„Şi se duce pe urmă la piaţă“, râde Sorin Giubega din pridvorul căsuţei ţărăneşti în care şi-a expus sâmbătă obiectele din pământ, la Târgul Ceramicii Populare Româneşti „Cocoşul de Hurez“. Ca toţi oamenii de la Horezu, Sorin a învăţat meşteşugul de copil. Cum se ridica bătrânul de la roată, băiatul se furişa să simtă pământul şi să-l înveţe. Se făceau concursuri între cei de seama lui, de la care nu lipsea niciodată. La opt ani, a luat primul premiu. Celelalte au urmat firesc, ca pentru orice artist cu har. Acum are copii. Fata cea mare, Adina, a câştigat deja mai multe olimpiade naţionale de meşteşuguri tradiţionale. În vreme ce de mezină, un an şi patru luni, nu mai are nimeni loc în atelier: lutul e jucăria ei preferată.
„Suntem deja la a patra generaţie de ceramişti în familie“, zâmbeşte Sorin Giubega, adunând într-o privire toată mulţimea de obiecte expuse sâmbătă la târg. „Nu-mi pare rău. E o meserie care-ţi dă mulţumirea inimii. Pui dragoste şi talent în ea, iar cine iubeşte ce faci te răsplăteşte cum se cuvine“, spune el.

Taina pământului, din toată ţara

De la doi lei la trei sute au fost preţurile la care şi-a vândut sâmbătă Sorin Giubega vasele de ceramică. Au ieşit bani, aşa cum ies de fiecare dată când merge cu „marfa“ în târguri, pieţe, expoziţii şi oriunde unde e invitat. Comenzi ia şi acasă, pentru magazine sau străinătate, aşa cum fac toţi ceramiştii din Horezu. Arta lor e apreciată. Iar lucrul acesta s-a văzut sâmbătă şi duminică, când au călcat pragul târgului în jur de 50.000 de oameni, români şi străini. Englezi, italieni, nemţi, unguri au cercetat la pas expoziţia organizată la hanul şi campingul Stejari din Horezu. Au expus, în căsuţele ţărăneşti ori în corturi, meşteri populari din toate marile centre de ceramică din ţară: Baia Mare, Maramureş, Corund, Odorheiul Secuiesc şi Miercurea Ciuc (din Harghita), Oboga (din Olt), Şişeşti (din Mehedinţi), Obârşia (din Hunedoara), Marginea (din Suceava), Braniştea (din Galaţi), Dumbrava (din Timiş), Găleşoaia (din Gorj), Curtea de Argeş (din Argeş), Braşov, Târgu Mureş şi, bineînţeles, Vlădeşti, Lungeşti, Măldăreşti, Slătioara şi Horezu din Vâlcea.

Doar artă populară românească

Au fost acolo artişti populari adesea premiaţi la târgurile de ceramică, precum Laszlo Tofalvi, din Harghita, cu vasele meşterite de el şi soţie, în albastrul adus de saşi acum mai bine de o sută cincizeci de ani. Au fost Adriana şi Dan Bledea, din Baia Mare, cu meşteşugul lor grafitat, reprezentând toată Baia Sprie şi Valea Izei, cu specificul zonei – forme geometrice, florale, zoomorfe şi în culorile tradiţionale de alb, roşu şi cobalt – de trei ori laureaţi până acum cu marele premiu al târgului organizat la Horezu.
Pentru ca ochiul şi inima privitorului să se îmbete mai mult cu arta tradiţională românească, nu au lipsit de la „Cocoşul de Hurez“ şi alţi meşteri populari. A fost acolo Miron Cernătescu, din Horezu, cu naiurile sale, izvor de doine; a fost Antoaneta Nadu, din Bechet, cu covoarele olteneşti care au străbătut toate continentele; Deak Csaba, din Odorheiu Secuiesc, cu bijuterii din lemn şi ceramică; Cristina Miculescu, din Stoeneşti, Vâlcea, cu costume populare, marame, traiste şi mărgele; Elisabeta Onu, din Bascov, Argeş, cu turtă dulce şi ciubuc; Ion Ghiţă, din Braşov, cu genţi, portofele, chimire şi brăţări din piele; Dănilă Zoltani din Sighişoara, Mureş, zis „omul cu papură“, cu ale sale pălării, şepci, coşuri şi papuci, care a câştigat premiul întâi la festivalul meşterilor populari de la Craiova, din 2009; Stan Dumitru, din Băbeni, Vâlcea, cu găvanele, coveţile, „frunzele“ şi sucitoarele sale din lemn de salcie, ori Nicolae Diaconu, din Braşov, cu ciobanii, românii adevăraţi cu sacul în spate ori oala de vin în mână, sau cobza subraţ, plămădiţi din pământ.

„Să le culegi şi să le vâri în sân…“

Ca la orice târg care se respectă, nu au lipsit de la cele trei zile ale manifestaţiei – cu o tradiţie de 40 de ani – degustarea produselor tradiţionale de Horezu şi concertele de muzică: vineri, şi-au făcut apariţia pe scena amenajată în campingul Stejari patru trupe de rock, în vreme ce sâmbătă au evoluat formaţii artistice de copii, Orchestra „Rapsodia vâlceană“, formaţii artistice din comunele Costeşti, Vaideeni, oraşele Băbeni şi Miroveni, Ansamblul „Brăduleţul“ al Casei de Cultură Horezu şi soliştii Angelica Stoican, din Mehedinţi, şi Ion Creţean, din Craiova. De asemenea, tot sâmbătă, primarul oraşului Horezu, Constantin Niţu, a semnat actul constitutiv al Asociaţiei Europene a Centrelor de Ceramică, la care au participat preşedinţii Centrelor de Ceramică din Franţa, Italia, Spania şi România.
Câştigătorii Târgului „Cocoşul de Hurez“ au fost, anul acesta, Doina şi Zaharia Bledea, care au obţinut marele premiu al târgului, Cornel Sitar (din Baia Mare) şi Eugen Pătru (din Vlădeşti, Vâlcea), câştigătorii locului întâi; Mathe Deneş (Corund, Harghita), locul al doilea; Ştefan Truşcă (din Româna – Balş, judeţul Olt), locul al treilea. S-au acordat premii speciale pentru Eufrosina Vicşoreanu (Horezu), Ilona şi Laszlo Tofalvi (Corund, Harghita), Anton Gogioman (Slătioara, Vâlcea) şi Costel Popa (Horezu, Vâlcea).
La ceas aniversar – „Cocoşul de Hurez“ a împlinit 40 de ani -, mai e loc de un cuvânt al lui Dinu Săraru. „Voievodala ctitorie a Brâncoveanului, unind între zidurile ei renaştere românească, Biserica sfântă şi palatul şi chiliile monahale, precum şi vestitul cocoş ca un simbol al orgoliului oltenesc de sub munte, dar şi al unei arte întemeiate pe bulgărele de lut, izvodită de mâinile domneşti ale olarilor ce au nemurit cu numele meseriei lor numele unui sat întreg, sub peceţile de har ale Hurezilor, sub un cer care, începând din iunie, te lasă noaptea să atingi stelele ca şi când ar fi mere văratice şi nu-ţi rămâne decât să le culegi şi să le vâri în sân“.

Cazare in Maramures si Romania

Pentru cazare in Maramures, click AICI.

Pentru cazare oriunde in Romania, click AICI.

Destinatii, obiective turistice si festivaluri din Romania

Pentru alte destinatii, obiective turistice si festivaluri din Romania, click AICI.

Poze de la Cocosul de Hurez 2010

Festival in Romania: Cocosul de Hurez

Festival in Romania: Cocosul de Hurez

Festival in Romania: Cocosul de Hurez

Festival in Romania: Cocosul de Hurez

Sursa text: gds.ro

Festivaluri internationale de folclor in Romania

Festivalul Carpati – Pitesti, Curtea de Arges, Campulung-Muscel, Topoloveni, Mioveni (judetul Arges)
Flori alese de pe Crisuri – Oradea (judetul Bihor)
Nunta Zamfirei – Bistrita – (judetul Bistrita-Nasaud)
Hercules – Baile Herculane (judetul Caras-Severin)

Alte evenimente in Romania

Cu exceptia manifestarilor culturale organizate de Ministerul Culturii mai exista pentru Bucuresti si alti organizatori:

Arcub care organizeaza

1.Luna Bucurestiului (teatru de papusi, teatre in spatii neconventionale, expozitii de fotografii, lansari de care)
2. 1 iunie ‘Ziua copilului’

Muzeul National de Arta

Redeschiderea Galeriei de Arta Romaneasca Moderna martie 2001 cu aceasta ocazie muzeul organizeaza doua evenimente importante :
1. Arta in Tara Romaneasca in secolele XIV-XVI (arta Romaneasca medievala)
2. Expozitia de Arta flamanda si Olandeza.

Festivaluri de satira, umor si epigrame

Festivalul de umor ‘Constantin Tanase’ – judetul Vaslui (in septembrie)
Festivalul ‘Oltenii si restul lumii’ – Slatina, jud. Olt (in octombrie)
Festivalul national de umor ‘Ion Gananoiu’ – Tg. Jiu (in octombrie)
Festivalul de umor ‘La Zalau se mai zambeste’ – Zalau, judetul Salaj (in septembrie)

Calendarul sarbatorilor antrec in Romania

Calendarul sarbatorilor antrec in Romania – februarie

14-15 februarie – ‘Festivalul Clatitelor – Fasching’ – Prejmer, judetul Brasov
20-22 februarie – ‘Pomana Porcului’ – Balvanyos, judetul Covasna

Calendarul sarbatorilor antrec in Romania – martie

21-22 martie – ‘O masa intr-o farfurie’ – Rucar, judetul Arges

Calendarul sarbatorilor antrec in Romania – aprilie

12 aprilie – Duminica Floriilor ‘Ziua Nationala a Turismului Rural’
10-12 aprilie – ‘Festivalul National al Oualor Incondeiate’ – Ciocanesti, judetul Suceava

Calendarul sarbatorilor antrec in Romania – mai

16 mai – ‘Intarcatul mieilor’ – Varlaam, judetul Buzau
mai – ‘Festivalul Florilor de Cires’ – judetul Iasi
mai – ‘Targ de ecoturism si traditii’ – Brezoi (Valea Lotrului), judetul Valcea

Calendarul sarbatorilor antrec in Romania – iunie

‘Festivalul Palariilor’ – judetul Constanta
13-14 iunie – ‘Festivalul Florilor de Salcam / Gastronomie Traditionala Bihoreana’ – Vadu Crisului, judetul Bihor
20 iunie – ‘Festivalul Bulzului’ – Turia, judetul Covasna

Calendarul sarbatorilor antrec in Romania – iulie

17-19 iulie – Festivalul ‘Flori de pe Dorna’ – Poiana Stampei, judetul Suceava
18 iulie – ‘Drumul Muntelui’ – Lacul Vulturilor, Chiojdu, judetul Buzau
25 iulie – ‘Festivalul Secerisului’ – Ampoita, judetul Alba

Calendarul sarbatorilor antrec in Romania – august

14-16 august – ‘Festivalul National al Pastravului’ – Ciocanesti, judetul Suceava
23 august – ‘Festivalul Placintelor Ghimes’ – Faget, judetul Bacau
29 august – ‘Festivalul Raciturilor’ – Tismana, judetul Gorj

Calendarul sarbatorilor antrec in Romania – septembrie

5-6 septembrie – ‘Sarbatoarea Hribului la Vama’ – Vama, judetul Suceava
6 septembrie – ‘Sarbatoarea Tamaioasei’ – Pietroasele, judetul Buzau
12 septembrie – ‘Sarbatoarea Vinului’ – Breaza, judetul Buzau
12-13 septembrie – ‘Expo Pastoralis / Parada Branzeturilor’ – Rucar, judetul Arges
22 septembrie – Festivalul Sarmalelor la Praid
26-27 septembrie – ‘Ravasitul Oilor / Festivalul Branzei si Pastramei’ – Bran, judetul Brasov
26 septembrie – Crosul Pensiunilor – Sarata-Monteoru, judetul Buzau
27 septembrie – Parada Gospodarilor – Sapoca, judetul Buzau

Calendarul sarbatorilor antrec in Romania – octombrie

3-4 octombrie – ‘Festivalul Carnatilor de Plescoi’ – Berca, judetul Buzau
Festivalul Carnatilor de Plescoi – comuna Berca, judetul Buzau

Calendarul sarbatorilor antrec in Romania – decembrie

1 decembrie – ‘Casuta cu pridvor’ (sarbatoarea pensiunilor buzoiene) – Sarata-Monteoru, judetul Buzau
6 decembrie – ‘Vine Mos Nicolae’ – Bran, judetul Brasov
6 decembrie – ‘Rustic si gustos’ – Remeti, judetul Bihor

Manifestari folclorice in Romania

Nedeea de la Tacasele – manifestare folclorica traditionala – Tacasele, jud. Arad
Targul de fete de pe Muntele Gaina – manifestare folclorica traditionala ce reuneste locuitorii din zona Muntilor Apuseni – comuna Avram Iancu, jud. Alba
Nedeea de la Polovraci – serbare campeneasca si targ traditional ce are loc anual în preajma zilei de Sfantul Ilie – Polovraci, jud. Gorj
Cantecele Oltului – festival de muzica populara – Calimanesti, jud. Valcea
Hora de la Prislop – serbare campeneasca si festival de folclor ce reuneste locuitori si formatii folclorice din judetele: Maramures, Bistrita-Nasaud si Suceava – Pasul Prislop
Caluserul transilvanean – festival al formatiilor de caluseri din Transilvania – Deva, Orastie, Romos, jud. Hunedoara

Alte manifestari folclorice in Romania

Manifestari folclorice in Romania – judetul Arges

Targul olarilor – Pitesti
Sarba de la Berevoiesti – serbare folclorica de cant si joc romanesc – Berevoiesti
Braul de la Boteni – festivalul dansului popular – Boteni

Manifestari folclorice in Romania – judetul Bacau

Serbarile Oituzului – festival folcloric – Poiana Sarata-Oituz
Tabara internationala de arta naiva – Berzunti

Manifestari folclorice in Romania – judetul Bistrita-Nasaud

Instrutatul boului – obicei stravechi ce se practica în aceasta zona a tarii de Rusalii – Caianul Mare, Caianul Mic, Taure
Festivalul impletiturilor din papura (al comunitatii maghiare) – Tonciu
Festivalul jocului si cantecului de pe campie – Silivasul de Campie
Rapsodia triscasilor – festival folcloric zonal – Lesu
Festivalul dansului si cantecului campenesc (al comunitatii maghiare) – Vita

Manifestari folclorice in Romania – Botosani

Hora de la Flamanzi – festival interjudetean de folclor, cu invitati din Republica Moldova – Flamanzi
Serbarile padurii – festival folcloric – Vorona

Manifestari folclorice in Romania – judetul Brasov

Buzduganul sau Cununa spicelor – Dragus

Manifestari folclorice in Romania – Bucuresti

Targul mesterilor populari – Muzeul Satului
Pe ulita satului – tabara de initiere în arta populara – Muzeul Satului
Salonul national de creatie populara contemporana – ‘Metamorfoza lemnului’
Craciunul si Anul Nouin arta populara contemporana – Palatul Parlamentului, Sala ‘Constantin Brancusi’

Manifestari folclorice in Romania – judetul Buzau

Festivalul Slanicului – serbare campeneasca – Meledic-Manzalesti
Dragaica – targul creatorilor si mesterilor populari – Buzau

Manifestari folclorice in Romania – judetul Cluj

Jocul fecioresc din Transilvania – festivalul dansului popular barbatesc – Cluj-Napoca
Targul mesterilor populari – Cluj-Napoca

Manifestari folclorice in Romania – judetul Constanta

Targ de arta traditionala si artizanat – Mamaia
Festival national de folclor – Mamaia

Manifestari folclorice in Romania – judetul Covasna

Farsangul – obicei popular maghiar practicat de Lasata Secului – Sfantu Gheorghe

Manifestari folclorice in Romania – judetul Dambovita

Dragaica – obicei popular ce se practica in ziua solstitiului de vara – Maleni
Miorita – festival folcloric – Cornatelu

Manifestari folclorice in Romania – judetul Gorj

Festivalul lautarilor gorjeni – Bolbosi
Coboratul oilor de la munte – Baia de Fier

Manifestari folclorice in Romania – judetul Harghita

Targul olarilor – Corund

Manifestari folclorice in Romania – judetul Hunedoara

Targul mesterilor populari – Deva
Festivalul padurenilor – festival folcloric interjudetean – Poienita Voinii
Caluserul transilvanean – festival concurs interjudetean al formatiilor de calusari – Geoagiu si Orastie

Manifestari folclorice in Romania – judetul Iasi

Cucuteni – targul national al ceramicii romanesti

Manifestari folclorice in Romania – judetul Maramures

Cantecul, dansul si portul popular din Tara Lapusuluii – festival folcloric – Targu Lapus
Festivalul national de datini si obiceiuri de iarna – Sighetul Maramatiei

Manifestari folclorice in Romania – judetul Mehedinti

Sarbatoarea Pesterii Topolita – serbare campeneasca – Ciresu

Manifestari folclorice in Romania – judetul Mures

Festival interjudetean de dansuri populare pentru copii – Ludus
Flori de pe Mure – Salonul judetean de arta popular – Reghin, Casa Tineretului
‘Proetnica’ – Zilele minoritatilor etnice – Sighisoara
Jocul din batrani – festival folcloric interjudetean – Targu Mures

Manifestari folclorice in Romania – judetul Olt

Calusul romanesc- ceremonial traditional ce se practica de Rusalii in partea de sud a tarii, ce se încheie cu un festival folcloric – Valcele, Oporelu, Caracal si Slatina
Pomul vietii- targul olarilor si serbare campeneasca – Bals
De la Draganesti la vale – festival-concurs de doine si balade – Draganesti-Olt
Oltenii si restul lumii – festival national de umor – Slatina

Manifestari folclorice in Romania – judetul Salaj

Ecouri mesesene – festivalul jocului popular femeiesc – Zalau

Manifestari folclorice in Romania – judetul Suceava

Arcanul – festival folcloric interjudetean – Fundu Moldovei
Hora de la Forasti – serbare populara – Forasti

Manifestari folclorice in Romania – judetul Timis

Festivalul etniilor – Timisoara – Muzeul Satului
Vatra de olari – targ de ceramica – Jupanesti
Ruga banateana – manifestare folclorica – Muzeul Satului din Timisoara si/sau Faget
Nedeea romanilor – manifestare folclorica ce-si propune sa reuneasca romani din toate zonele tarii si din diaspora – Faget

Manifestari folclorice in Romania – judetul Vaslui

Sarbatoarea satelor de pe Valea Racovei – Laza
Hora din strabuni – festival folcloric al dansului traditional – Padureni
Fluierasul vasluian – Stefan cel Mare

Manifestari folclorice in Romania – judetul Valcea

Hora costumelor – parada a costumelor populare si concurs al mestesugurilor traditionale – Pietrari
Pridvor valcean – Zilele culturii valcene in Bucuresti – expozitii, targ de arta populara valceana, spectacol al orchestrei ‘Rapsodia valceana’ si al grupului ‘Rapsozii Oltului’ – Bucuresti – Teatrul National, Muzeul Satului
Cocusul de Hurez – targul national al ceramicii populare romanesti – Horezu
Targul mesterilor populari din România – Ramnicu Valcea

Manifestari folclorice in Romania – judetul Vrancea

Festivalul folclorului vrancean – Paltinu
Sarbatoarea Pobreajenului – manifestare folclorica legata de sarbatoarea crestin-ortodoxa ‘Schimbarea la fata’ – Chiojdeni
Targul mesterilor populari – Focsani