Shopping in Bruxelles

Fiecare dintre comune (sectoare, pe limba noastra) are propria zona comerciala. In Saint Josse, Chauseé de Louvain e orientata catre magazine etnice, in general cu mancare sau imbracaminte. Woluwe si Westland Shopping Center sunt cele doua centre comerciale care adapostesc principalele lanturi de magazine. Aici isi fac cumparaturile belgienii mai instariti si expatriatii cu venituri medii si peste medie. Daca nu faci parte dintr-una din aceste categorii, e mai bine sa le ocolesti, altfel ai putea sa mori de inima rea sau sa intri in inchisoarea datornicilor.

Principalele cartiere comerciale sunt concentrate in 2 zone: in centru si in suburbii. Desi tipurile de magazine sunt adunate in anumite cartiere (magazinele cu specific foto pe rue du Midi, toate pescariile pe cheiul din Ste Catherine), toate sunt la distanta destul de mica unele de celelalte. Magazinele din suburbii sunt, in schimb, imprastiate pe distante mari; ai nevoie de masina si de mult timp liber ca sa le gasesti pe toate. In general, gasesti tot ce vrei in Bruxelles, dar ar trebui sa nu treci cu vederea Antwerpen (Anvers) sau Ghent, care sunt la mica distanta de capitala. Antwerpenul, desi provincial, este mai modern si plin de viata, si multe nume mari au preferat sa isi deschida magazine acolo.

Lunile de reduceri sunt ianuarie si iulie. Proprietarilor de magazine li se spune exact cand sa inceapa si cand sa termine perioadele de reduceri, desi vei putea gasi cateva magazine care le prelungesc neoficial. “Promotiile” coincid cu evenimentele sezoniere, si de obicei inseamna oferte speciale de preturi la ciocolata si parfumuri de Sf. Valentin. Alteori, gasesti imbracamintea sau cosmetice la “oferta speciala”, ceea ce inseamna ca pe durata a 2 saptamani au un pret ceva mai scazut decat deobicei.

Plimba-te pe rue Antoine Dansaert, aici gasesti majoritatea magazinelor unor tineri designeri precum Nathalie Vincent, Nathalie R., Nicolas Wort si Patrick Pitschon. Hainele lor sunt pentru tineri, preturile sunt decente, dar daca vrei ceva ieftin, esti in cel mai nepotrivit loc. In aceeasi zona gasesti si magazine ale unor nume sonore din lumea modei: Anne Demeulemeester, Dries Van Noten si Carine Lauwers. Daca prin hoinarerile tale ajungi pe bulevardul Louise si in galeriile Toison d’Or, fa-ti curaj si uita-te in vitrinele de la Gucci, Hermes, Louis Vuitton, Versace, Cartier, Chanel, Salvatore Ferragamo, Prada, Escada sau Zara. Pe langa acestea, mai sunt inca vreo 600 de vitrine, deci e posibil sa nu termini niciodata cu “cumparatul din priviri”. E posibil numai cu asta sa ramai.

Pentru bugete mai mici, Rue Nueve si Chausee d’Ixelles sunt un paradis al cumparaturilor, cu zeci de magazine insiruite pe ambele parti: imbracaminte, mobila si decoratiuni interioare, accesorii, lenjerie intima, librarii, cosmetice, parfumerii si bineinteles cateva tarabe cu nelipsitele “belgian waffles”. Iti poate lua o zi intreaga sa le strabati de la un capat la altul, fara sa aintri in absolut fiecare magazin. Mai mult, eu am perceput ca fiind un dezavantaj major faptul ca toate magazinele se inchid sambata la ora 6.30 seara, duminica totul este inchis (cu exceptia restaurantelor, barurilor, cinematografelor si muzeelor), asa ca esti intotdeauna contra-cronometru daca vrei sa faci turul magazinelor.

Fiecare dintre cele 19 comune din Bruxelles are o piata locala. Gasesti fie o piata de antichitati (brocante sau marche des puces in franceza; rommelmarkten in flamanda), care vinde orice v-ati putea inchipui ca se poate vinde. Celelte piete vand mancare, plante, sau tot felul de alte nimicuri.

In zona din jurul pietei Grand Sablon poti sa cumperi monezi vechi, gasesti magazine de antichitati (nu vechituri!), obiecte de arta si mobila. La sfarsit de saptamana, cateva tarabe acoperite vand obiecte de colectie (monezi, bibelouri si timbre). Un colt din Grand Place e rezervat in fiecare zi vanzatorilor de flori, iar duminica, celor de pasari.

Pana si Bruxellesul are Oborul lui. Marché du Midi e una dintre cele mai mari piete din Europa, aici vin sa isi faca cumparaturile si imigrantii magrebieni, si expatriatii. In fiecare duminica dimineata, de la ora 6 pana catre amiaza, piata misuna de oameni care cumpara fructe uscate sau proaspete, jeansi si materiale pentru perdele, gablonturi si flori, peste sau legume. Aici ai senzatia ca nu mai esti in inima Europei, ci intr-o tara mediteraneana sau nord-africana. Aerul e plin de mirosul maslinelor, branzeturilor, ierburilor aromatice si condimentelor, aerul ‚zbarnaie’ din cauza muzicii orientale, este aglomerat si cu greu te strecori cu buzunarele intacte printre tarabele ingramadite in drumul tau. Parcarile sunt pline ochi indiferent de ora. Daca te hotarasti sa mergi in Marche du Midi, sfatul meu e sa fii insotita si daca esti femeie, sa nu poti fusta scurta.

In cartierul Marolles, targul de vechituri din piata pietruita Jeu de Balle se tine in fiecare zi, pana pe la pranz si poti sa gasesti acolo ce nu iti trece prin cap, si, daca nu te plictisesti repede, vei petrece cateva ore placute. Gasesti discuri de vinil vechi, accesorii, mobila veche, ceasuri, bibelouri, haine vechi, covoare, masti africane, fotografii vechi de familie, rame de ochelari, brelocuri, tirbusoane, ceainice, tranzistori etc. Acelasi talcioc ar parea saracacios si patetic in vreo piata din Bucuresti. Dar in mijlocul Bruxellesului, are un aer boem, poate datorita acordeonistilor si flasnetarilor.

Restaurante in Bruxelles

Nu mai e un secret. Bruxellesul se poate mandri cu unele dintre cele mai bune restaurante din lume. Fie ca vei intra intr-un bistro anonim sau intr-un restaurant cunoscut, pregateste-te pentru o masa excelenta!

Cei mai multi care viziteaza Bruxelles-ului se asteapta sa gaseasca in restaurante numai scoici, cartofi prajiti, bere si ciocolata. Sigur ca te poti satura cu ele, dar orasul are mult mai multe de oferit. Exista nenumarate restaurante in Bruxelles care servesc mancare europeana, fara vreo scoica sau vreun cartof prajit in meniu. In acelasi timp, daca vrei sa gusti o mancare traditionala, multe dintre braserii si bistrouri iti vor potoli pofta pentru un gratar, o portie de scoici sau pentru o tocana flamanda.

Sa nu te mire faptul ca berea e un ingredient de baza al bucatariei belgiene. Carbonnade flamande este o tocana din carne de vita, inabusita in bere, cu ceapa, morcovi si cimbru, iar lapin a la gueuze este o mancare din carne de iepure, bere, ceapa si uneori prune. Rasfoind meniurile, o sa mai gasesti lapin a la kriek, in care berea de cirese este folosita in locul celei obisnuite.

Scoicile se pot gati in foarte multe feluri. Habar nu aveam de asta pana nu am ajuns in Bruxelles. O portie de obicei inseamna un kilogram de scoici, la care se adauga o portie de cartofi prajiti. In cele mai multe restaurante am gasit scoici a la provencale (gatite cu rosii, usturoi si ierburi aromatice); marinieres (cu morcovi, patrunjel, telina si hasmatuchi), cu vin alb, cu vin rosu, cu smantana sau gratinate. Cartofii prajiti care vor fi serviti impreuna cu scoicile au un secret: sunt taiati destul de subtiri si sunt prajiti de doua ori, lucru care ii face sa fie mai crocanti. Un alt secret este ca belgienii folosesc numai anumite soiuri de cartofi, mai dulci si fainosi.

Daca vizitezi Belgia toamna sau iarna, majoritatea restaurantelor traditionale vor avea si vanat in meniu. Carnea de fazan, caprioara si porc mistret se gaseste in mai toate restaurantele in perioada sezonului de vanatoare, iar iepure poti manca oricand in timpul anului.

O alta specialitate belgiana este stoemp, adica cartofi piure amestecati cu diferite legume, si uneori cu carne. Poti sa alegi dintre stoemp de morcovi, stoemp de varza, stoemp de mazare si asa mai departe. De cele mai multe ori se mananca cu carnaciori….. Daca comanzi acest fel de mancare in vreun bistro, il vei primi impreuna cu tete pressée (muschi de vita), kipkap (bucati de carne in aspic), croque monsieur (branza si sunca pe paine prajita) sau toast cannibale (carne de vita tocata, cruda pe o felie de paine prajita). Ce gusturi!

Numarul mare de expatriati care traiesc in Belgia au incurajat aparitia restaurantelor cu specific international. Districtul Uniunii Europene din Etterbeek, care se gaseste langa piata Schuman, este unul dintre locurile in care gasesti cele mai bune restaurante italienesti, grecesti si spaniole. In timpul pranzului, restaurantele sunt pline cu ziaristi, avocati si diplomati, iar catre seara locurile se golesc. In aceste restaurante, doua persoane vor cheltui cel putin 75 de dolari, fara a mai pune la socoteala bauturile. Daca vrei sa faci economii dar totusi sa iti rasfeti papilele gustative, poti sa incerci mancarea mediteraneana. Strazile de langa Gare du Midi si place Flagey sunt presarate cu baruri si cafenele ce servesc mancare portugheza sau nord-africana. Partea proasta este ca la inceput te vei simti putin intimidata sa intri (clientii sunt in majoritate barbati care obisnuiesc masoare de sus pana jos o femeie care intra, chiar daca este insotita de un alt barbat), dar pentru mancarea delicioasa, merita sa iti infrangi stanjeneala.

In Bruxelles au inceput sa fie din ce in ce mai multe restaurante cu specific asiatic, iar daca ai probleme cu banii sau esti vegetarian, acolo este salvarea ta. Desi nu se gasesc intr-o anume zona, cele mai multe sunt in Ixelles, langa campusul universitatii. Cele mai multe sunt din tarile francofone, cum este Vietnamul. In schimb, se pare ca Bruxellesul duce lipsa de restaurante indiene.

Daca vrei sa mananci peste sau fructe de mare, nu puteai gasi restaurante mai bune ca in Bruxelles. Restaurantele cu specialitati de peste sunt in nordul orasului, in jurul pietei de peste din Ste Catherine. Spre deosebire de restaurantele din jurul Grand Place, aici vei gasi si localnici asezati la mese. Belgienii mananca foarte multe fructe de mare, in special creveti. Roz sau gri, crevetii apar peste tot: in salate, in sandwichuri, in rosiile umplute, in sosuri si tot asa. Desi nu am sa indraznesc vreodata sa gust asa ceva, se pare ca melcii in sos verde sunt o alta senzatie a bucatariei belgiene.

Ca sa mananci in restaurantele din Bruxelles iti trebuie destul de multi bani, sunt mult mai scumpe decat cele de acasa. Dar chiar si asa, calitatea merita pretul, ingredientele sunt excelente, portiile-generoase, iar uneori ambianta si designul localului fac toti banii. Preturile din meniuri sunt pentru o persoana, si de cele mai multe ori pleaca de la prezumtia ca o persoana va manca 3 feluri de mancare: principal, secundar si desert, si bineinteles nu includ cafeaua si bauturile. De cele mai multe ori, pe la mijlocul mesei iti vei da seama ca nu mai poti sa mananci si desertul. O masa foarte scumpa ajunge la 2000 franci belgieni (echivalentul a 45 dolari americani pt 1 persoana), scump inseamna peste 1.500 franci belgieni (cca 35 dolari US), moderat inseamna 1.000 franci belgieni, iar ieftin – sub 1.000 franci belgieni.

Baruri si Cluburi in Bruxelles

Belgia produce 400 de tipuri diferite de bere, iar un bar sau cafenea are cam 20, deci iti va lua cam mult timp ca sa le degusti pe toate.

Oricine s-a plimbat vreodata hai-hui pe strazile aproape goale ale Bruxellesului, preocupat de lipsa relativa a obiectivelor turistice din oras, probabil si-a pus problema de ce a venit aici. Dar credeti-ma, o data ce ai intrat in vreun bar sau cafenea, ai sa intelegi. Barurile si cafenele sunt de departe partea cea mai plina de viata a orasului. Sau altfel spus, Bruxellesul e un loc minunat pentru distractii. Poti sa stai intr-un splendid bar in stil art nouveau si sa bei cafea sau sampanie, in compania burgheziei bruxelleze si a pudelilor lor. Poti sa intri intr-un bar vechi, cu mese si scaune din lemn innegrit si batranei morocanosi, si sa bei zeci de feluri de bere din pahare cu forme bizare. Poti sa bei Guiness in baruri irlandeze, Budweisser in baruri americane, sau o ceasca cu ciocolata fierbinte in barurile in care se joaca sah. Poti sa pozezi cu o limonada si un roman in mana intr-una din cafenele de tip parizian, cu mese pe caldaram, din Sablon. Poti sa dansezi salsa in barurile latino-americane, sau sa iei cina la lumina lumanarilor, intr-un din restaurantele cu decor romantic cu draperii de catifea. Frumusetea lucrurilor este ca le poti face pe toate, de la micul dejun pana in zori, a doua zi.

Bineinteles ca majoritatea turistilor intra in barurile si cafenelele de pe langa Grand Place, dar sfatul meu e sa va aventurati putin mai departe. Putin mai la nord, sunt doua dintre barurile cele mai cautate: Le Cirio si Falstaff. Ciudatenia in baruri este ca daca vrei sa folosesti toaleta, o sa gasesti o batranica care sa iti ceara 10 sau 20 BEF ca sa poti intra.

Nu stiu daca in alte orase exista asa ceva, dar in Bruxelles sunt cateva strazi care sunt dedicate barurilor. Cand m-am plimbat pe rue Marche au Charbon in timpul zilei era absolut goala, dar seara gemea de lume. La sfarsit de saptamana, rue Marche au Charbon, rue Antoine Dansaert si piata St Gery sunt aglomerate pana pe la 4 dimineata, pentru ca barurile incep sa se umple abia pe la miezul noptii. O alta zona “suculenta” este mai in sud, in Ixelles, plina cu baruri si cafenele moderne. Din pacate, in orice zona te plimbi, ai sa vezi la fiecare colt de strada cate un pub irlandez – nu ca as avea ceva impotriva lor, dar s-ar putea sa ramai cu impresia ca numai astfel de baruri gasesti in oras. Exista alternative mult mai interesante decat sa bei un Guiness si sa te uiti la un ecran imens, pe care se proiecteaza meciuri de fotbal la volum maxim.

Un bar sau o cafenea obisnuita vinde cam 20 tipuri de bere, dar unele dintre cele traditionale pot servi chiar peste 100. Poate asta e unul dintre motivele pentru care sunt atat de multi turisti in Bruxelles. Documentandu-ma, am aflat ca in Belgia se fermenteaza intre 400 si 600 de tipuri de bere, si chiar daca nu sunt toate disponibile in capitala, tot sunt prea multe. Cele mai multe tipuri de bere se exporta, iar marci cum sunt Chimay, Leffe sau Hoegaarden se gasesc si in barurile bucurestene. Cu toate astea, sigur o sa faci cateva descoperiri. Daca nu iti place berea, poti doar sa meditezi la liricitatea unora dintre denumirile berilor belgiene: Verboden Frucht (Fructul interzis), Delirium Tremens, Guillotine, Mariage Parfait (Casatorie Perfecta) si Mort Subite (Moarte Brusca). Altele sunt ceva mai bizare si greu de pronuntat, chiar si la primul pahar: Bokrijks Kruikenbier, Huyghe si Breda’s Begijntje.

O alta excenticitate a belgienilor se refera la paharele de bere. Majoritatea berilor au pahare cu forme si inscriptionari proprii. Este un afront ca un barman sa iti serveasca o bere in paharul altui tip de bere. Daca stai de vorba cu un cunoscator in ale berii, iti va spune ca forma paharelor nu este o excentricitate, ci este ceva necesar, la fel ca si in cazul paharelor de vin. Conform acestei filozofii, berile aromatice trebuie servite in pahare cu gura larga, paharele din sticla groasa pastreaza racoarea berii mai multa vreme, iar cele ingustate retin sedimentele berilor grele.

Fara sa mai intru in detalii plictisitoare, am sa mai spun doar ca berea belgiana se imparte in cea lager (cum sunt Stella Artois si Jupiter), Trappiste (facute de calugari, si sunt numai 5: Chimay, Orval, Rochefort, Westmalle si Westvleteren) si asa numitele “lambic bieres”, al caror proces de fermentare este spontan si nu li se adauga drojdie. Dintr-un amestec de bere lambic proaspata si veche se face gueuze, cea mai buna sau cea mai proasta dintre berile belgiene, in functie de gust. Acest amestec se pune in sticle de sampanie si se re-fermenteaza, iar rezultatul este o bautura usor acidulata si amaruie. Gueueze si berea lambic sunt folosite pentru berile de fructe: kriek (de cirese), framboise (de zmeura).

Daca esti in Bruxelles iarna, ai sa poti gusta din berile de sezon si din cele pregatite special pentru Craciun. Sunt condimentate cu coriandru, ghimbir sau scortisoara, iar uneori sunt indulcite cu miere. In fine, daca berea nu e bautura ta preferata, poti oricand sa comanzi vin, fie la sticla sau la pahar. Cele mai multe vinuri care se gasesc in baruri si cafenele sunt frantuzesti, iar cele mediteraneene sau americane se gasesc rar si sunt foarte scumpe.

Nu e cazul sa iti faci probleme din cauza orelor de deschidere sau inchidere. In cele mai multe locuri, acestea sunt notiuni pur teoretice, pentru ca barurile si cafenelele deschid mai devrme sau mai tarziu decat orarul afisat, din cauza relatiilor cu politia sau administratia locala sau in functie de cati clienti au in seara respectiva.

In ceea ce priveste cluburile de noapte, faptul ca atat de multi straini locuiesc in Belgia nu a facut decat sa incurajeze aparitia unor cluburi care sa acopere toate gusturile muzicale. Nu vei avea nici o problema sa intri in vreunul, poate doar daca esti un fan inrait al fotbalului englezesc sau ai pielea de culoare inchisa. Da, din pacate, xenofobia e prezenta si in inima Europei, chair daca numai la lasarea intunericului.

Cele mai multe cluburi se deschid pe la ora 11 noaptea, iar cei disperati ajung aici inainte de miezul noptii. Ceilalti fac intai turul barurilor din oras, sau se opresc in unul dintre ele pentru a hotari unde sa isi petreaca noaptea. Cum am iesit ‚in oras’ de multe ori cu prieteni belgieni, am invatat ca unul din obiceiurile lor este ca fiecare sa plateasca pentru un rand de bauturi. E bine de tinut minte, altfel risti sa iti superi vreun prieten sau gazda. Cu cat sunt mai multi oameni intr-un grup, cu atat mai multe bauturi se vor bea si cu atat mai mare e riscul ca a doua zi sa nu iti mai aduci aminte ce ai facut cu o seara inainte. La fel, e bine de tinut minte ca nu conteaza cum esti imbracat, dar exista cateva locuri in care nu poti intra daca ai un cercel in nas sau o rochie provocatoare. Mai mult, daca portarul nu vrea sa te lase sa intri, nu vei intra. Nu incerca sa il convingi, pentru ca iti pierzi timpul. Cei mai multi portari se asteapta la un bacsis, niciodata sub 50 BEF, dar sa nu te astepti la vreun zambet sau vreun ajutor din partea lor. In schimb, ei te vor tine minte si si te vor lasa sa intri imediat, cand mai vii in clubul respectiv. Un ultim lucru, inainte de “ora inchiderii”: nu prea mai gasesti mijloace de transport in comun dupa miezul noptii, si pana la 5.30 dimineata. Cheama un taxi, dar tine minte ca exista o taxa suplimentara de 95 BEF, peste costul drumului, intre orele 10 seara si 6 dimineata.

Pentru cazare in Bruxelles, click AICI.