Parcul Natural Comana

parcul natural comana

Descriere Parcul Natural Comana

O rezervatie unica in Europa, care include zeci de specii de plante si animale protejate de legile internationale, este considerata a doua delta a Romaniei.

Locatie Parcul Natural Comana

La cativa zeci de kilometri de Capitala, se afla cea mai mare arie protejata din Campia Romana. Este vorba despre Parcul Natural Comana, care se intinde pe 25000 de hectare si cuprinde un ecosistem caracteristic deltei, cunoscut din vechime sub numele de Balta Comana. Specialistii sustin ca ‘Delta de langa Bucuresti’ ocupa locul doi ca biodiversitate, dupa Rezervatia Delta Dunarii.

Cum ajungem la Parcul Natural Comana ?

Parcul Comana e situat undeva la mijlocul distantei dintre Bucuresti si Giurgiu. Cea mai usoara cale de acces e drumul care duce in comuna Gradistea.

Istoric Parcul Natural Comana

Parcul a fost infiintat in 2004, decizia de constituire a ariei protejate fiind adoptata in baza documentatiei tehnice si stiintifice elaborate inca din 1954, de catre Academia Romana.

In urma cu jumatate de secol, specialistii au vrut sa delimiteze, in vederea protejarii, doua arii floristice si faunistice unice in Romania.

Academicienii le-au numit ‘Rezervatia stiintifica de ghimpe’ si ‘Rezervatia stiintifica de bujor’. In 2004, Balta Comana a fost declarata rezervatie naturala si zona de protectie avifaunistica, reunind cele doua zone de protectie.

In Parcul Natural Comana au fost deja identificate

Pasari: 141 specii, din care 71 protejate international, prevazute in anexele Conventiei de la Berna, iar 15 in Directiva Pasari a Consiliului Europei, nr.79/409
Pesti: 13 specii identificate prin studii (date mai recente identifica insa 19 specii), dintre care 5 specii sint protejate de legislatia nationala (cleanul-Leuciscus Boristenicus- apare pe lista rosie a speciilor de vertebrate din Romania si este present cu o subspecie endemica; tiganusul – Umbra krameri; tiparul-Misgurnus fossilis; doua specii de guvizi)
Mamifere: 31 de specii, din care 5 protejate prin Conventia de la Berna (vidra si pisica salbatica protejate prin Legea 103 / 1996)
Reptile: 8 specii , din care 2 protejate prin Conventia de la Berna (sarpele de apa – Natrix tessellata, o sopirla = napirca, sarpele de sticla – Anguis fragillis)
Amfibieni: 8 specii identificate, din care 5 strict protejate ( Conv. De la Berna)
Asociatii vegetale: peste 20 ( citat din Nedelcu , 1967)
Plante: – peste 200 de specii si subspecii in rezervatiile de bujor, ghimpe si margaritar, din care 70 pe cale de disparitie si 2 strict protejate de legislatia romaneasca( ghimpele si bujorul)
+ peste 1250 specii de plante pe teritoriul actual al parcului (citat din Tornavschi si colaboratorii , 1974)

Cinci sate traiesc în aria protejata

Chiar daca este o arie protejata, suprafata parcului include si cinci sate: Comana, Vlad Tepes, Budeni, Falastoaca si Gradistea. Din acest motiv, o mare parte a parcului e folosita pentru pasunat si pentru terenuri agricole. Satenii nu au voie sa cultive însa decât în zonele admise de lege si au mare grija unde îsi lasa animalele la pascut.

Cunoscuta mai ales pentru evenimentele istorice petrecute aici, zona are un farmec aparte. Padurile de stejar si de frasin cuprind exemplare unice, vechi de sute de ani. Arealul rezervatiei cuprinde multe specii de plante si de animale protejate prin conventii internationale. O parte dintre habitatele din rezervatie se regasesc însa numai partial în Conventia de la Berna.

Plante pe lista rosie europeana

Specialistii au identificat multe specii de flora si fauna care se afla pe lista rosie europeana, fiind reprezentative cu un procent ridicat, atât în cadrul ariei respective, cât si la nivel national. Parcul, administrat de Romsilva, cuprinde aproximativ 300 de hectare de zone umede mlastinoase, fapt pentru care e considerat cea mai mare zona umeda din sudul tarii. Aici traiesc 141 de specii de pasari, 19 specii de pesti si 31 de specii de mamifere. Exista doua tipuri de pesti, tiganusul si cleanul de Comana, care traiesc numai în zona.

Caramizile de la vetre, luate de turisti

Directorul parcului spune ca a impus reguli stricte pentru turistii dornici de plimbari pe lac. „Deplasarile pe Neajlov si Balta Comana trebuie facute cu barci fara motor, pentru ca multe dintre ecosistemele din zonele umede sunt foarte sensibile”, arata Valentin Grigore, directorul Parcului Natural Comana. El mai spune ca a amenajat câteva locuri pentru camparea turistilor, unde a pus vetre din caramida pentru aprinderea focului în siguranta, însa nu mica i-a fost mirarea când a vazut ca vetrele au disparut cu totul.

Turistii au furat caramizile si au stricat vetrele create pentru ei. Pentru a mentine curatenia în parc, administratorii apeleaza adesea la ajutorul copiilor de la scolile din satele învecinate. Astfel, periodic, elevii vin si aduna deseurile lasate peste tot de turisti. În parc, au fost amenajate locuri speciale pentru aruncarea deseurilor, însa de cele mai multe ori sticlele de plastic sunt aruncate peste tot. Popasurile în Comana sunt permise numai la Cabana Fântâna cu Nuci si în Poiana Fântâna cu Nuc. Exista si alte sapte locuri de cazare la particulari, dar pentru a putea înnopta în parc trebuie facuta rezervare cu mai mult timp înainte.

Plimbari cu barca fara motor

Cei care vor sa se simta ca în Delta Dunarii pot face plimbari cu barca prin stufarisul de pe lac. O plimbare de o ora costa 50 de lei. Escapadele de pe lac se fac numai însotiti de ghidul de la parc, care e singurul care stie canalele. „Altfel, te pierzi. Pâna sa ajungi la ochiul mare, sunt multe locuri prin care trebuie sa treci si, daca nu le stii, ai si toate sansele sa te ratacesti”, spune Ion Dorobantu, unul dintre ghizi. Pe lac pot fi vazute multe rate, care traiesc în colonii. În urma cu câtiva ani, pâna sa fie declarata arie protejata, aici era permisa vânatoarea.

În mai, are loc „Sarbatoarea Bujorului”

În parc pot fi vizitate doua rezervatii unice în România, de ghimpe si de bujor românesc. Ghimpele poate fi vazut în comuna Comana si zona unde este din abundenta e cunoscuta sub denumirea de “Oloaga Gradinari”. Pentru ca se dezvolta sub copacii din padure, trebuie cautat cu atentie la baza arborilor. Specialistii parcului sustin ca ghimpele, desi e planta mediteraneeana, creste aici deoarece parcul se afla la confluenta dintre doua microclimate.

Rezervatia de bujor românesc, denumita “Padina Tatarului”, poate fi întâlnita la câtiva kilometri de Comana, în arealul comunei Mihai Bravu. Bujorul românesc de aici are flori rosii si petale mai putine decât bujorul de gradina. Se gaseste mai ales în locurile însorite ale parcului. Pentru a sarbatori unicitatea rezervatiei de bujor, satenii din comuna Mihai Bravu organizeaza în luna mai „Sarbatoarea Bujorului”. Mai exista si o rezervatie de lacramioare, în comuna Calugareni, dar zona nu a fost inclusa sub tutela rezervatiei atunci
când s-au facut actele de înfiintare.

Împaduriri în zona apropiata de manastire

Si padurile de pe întinsul parcului sunt demne de admirat. Ele cuprind specii caracteristice zonei sudice, precum stejarul pufos, jugastrul, ulmul, teiul si stejarul brumariu. La baza arborilor cresc plante rare, ca laleaua pestrita, leurda, rodul pamântului sau gura lupului.

Chiar la marginea padurii, în apropierea zonelor protejate, se afla Manastirea Comana, ridicata în timpul domnitorului Radu Serban si refacuta de Serban Cantacuzino. Se spune ca aceasta manastire a fost construita pe ruinele celei ctitorite de Vlad Tepes, acum peste 500 de ani. O legenda spune ca lânga fântâna cu nuc, aflata în parc, ar fi fost ucis Vlad Tepes, dupa ce a fost eliberat de Matei Corvin.

Pe aceste meleaguri istorice, Organizatia WWF împreuna cu Tetra Pak România au lansat anul trecut un proiect de împadurire. Înainte de a deveni arie protejata, în aceasta zona, padurile au fost taiate fara masura, iar din loc în loc pot fi vazuti copaci mai tineri, rasariti din radacinile celor vechi. Într-o prima faza, angajatii celor doua organizatii au plantat 200 de puieti de stejar în interiorul ariei protejate. Acum vor sa se extinda si în afara lui.

„Am participat împreuna cu WWF la Programul Dunare-Carpati România, la împadurirea unui hectar de padure în Parcul Natural Comana. Ne-am angajat sa sprijinim si lucrarile de întretinere a puietilor, timp de 5 ani, adica atât cât este necesar pentru a ne asigura ca tot ce plantam va rezista în timp si se va dezvolta armonios”, a precizat Catalina Siriteanu, director de comunicare de la Tetra Pak.

Scandal cu soia modificata genetic

În urma cu doi ani, Organizatia Greenpeace a descoperit ca SC Grivco SA a cultivat ilegal soia modificata genetic pe terenurile agricole incluse în Parcul Natural Comana. Oamenii de la Greenpeace au atras atentia autoritatilor locale ca exista o hotarâre a guvernului care interzice cultivarea organismelor modificate genetic în ariile protejate si la o distanta mai mica de 15 km fata de acestea.

Plantatiile de soia modificata genetic au fost descoperite în Câmpia Burnaz, de-a lungul Dunarii, pe niste foste terenuri mlastinoase, adica la mai putin de doi kilometri de padurile cu înalta valoare de conservare, situate la marginea rezervatiei.

„OMG-urile nu ar trebui sa fie gasite în inima unei arii protejate, cum este Comana, o bijuterie a biodiversitatii românesti”, a declarat Gabriel Paun, coordonator de campanii în cadrul Greenpeace. Organizatia a apelat la un laborator de specialitate de la Viena, care a stabilit cu certitudine ca pe aproximativ 3.000 ha a fost cultivata soia modificata genetic. Dupa acest protest, nu s-au mai înregistrat incidente de acest fel.

Poze Parcul Naturala Comana