Locatie Castelul Gabor Bocskai

Castelul Gabor Bocskai, construit in anul 1572, este situat in localitatea Aghiresu din judetul Cluj.

Descriere Castelul Gabor Bocskai

Castelul Bocskai din comuna Aghiresu, a fost construit in 1572 de Gheorghe Bocskai. A fost o constructie impunatoare, intr-o incinta trapezoidala, cu turnuri in colturi, in stil arhitectonic renascentist transilvanean. Pavilioanele erau dispuse perimetral, iar accesul se facea pe latura de nord. Constructia principala orientata spre sud, cuprindea patru incaperi inalte si avea la extremitati doua turnuri dreptunghiulare. Anexele erau dispuse pe laturile de vest, nord si est.

Castelul a fost mostenit de Stefan Bocskai (1557-1606), care devine in 1605 principe al Transilvaniei. In 1606 moare otravit de propriul cancelar, iar castelul intra in posesia altor familii nobiliare maghiare, precum Haller, Mikes si Vargyas. Lasat in parasire la inceputul secolului al XIX-lea, o furtuna a avariat sarpanta, iar intemperiile au ruinat in timp pavilioanele, transformandu-le intr-o ruina. (dupa ‘Castele si Cetati din Transilvania: judetul Cluj’ de Liviu Stoica, Gheorghe Stoica si Gabriela Popa)

Istoric Castelul Gabor Bocskai

Teritoriul comunei Aghiresu a fost locuit din timpuri stravechi. Cea mai veche urma de viata omeneasca descoperita o reprezinta un topor de piatra slefuita, din neolitic, gasit in hotarul satului Leghia. In partea de rasarit a localitatii Aghiresu-Fabrici, s-au descoperit fragmente ceramice apartinand unei culturi datata 2200-2000 i.Hr. In locul numit “Stoguri” s-a descoperit in anul 1980 o asezare dacica, de refugiu, din perioada Burebista-Decebal, cu sase locuinte de suprafata, iar in hotarul satului Bagara un mormant dacic. In comuna Aghiresu, pe locul numit ‘Capranta’ din Aghiresu-Sat, a existat o mare asezare romana in care s-au gasit inscriptii latinesti, monumente funerare romane, monede, ceramica apartinand colonistilor romani, dar si autohtonilor daci, caramizi cu stampila legiunii a XIII-a Gemina etc. Dupa unii specialisti, drumul roman de la Napoca la Porolissum sau o ramificatie a sa, trecea pe la Doroltu, Aghiresu, Galaseni, Petrindu, spre Sutor.

Inca din primele secole ale mileniului al II-lea, izvoarele istorice mentioneaza pe rand satele care compun comuna Aghiresu. Prezentam in continuare prima atestare documentara a unor sate din comuna, vechimea lor fiind cu mult mai mare: Aghiresu 1263, Inucu 1270, Macau 1299, Dancu 1466, Arghisu 1470. Pe la 1299, asezarile Aghiresu, Bagara si Ontelke, satul lui On (Ion), dintre Aghiresu si Bagara, astazi disparut, au apartinut abatiei Cluj-Manastur, iar dupa 1581 satele Bagara, Macau si Leghia au fost incluse in domeniul Universitatii Iezuite din Cluj. Din anul 1600 retinem cererea adresata de Mihai Viteazul comandantului castelului din Aghiresu (castel construit in 1571 de familia Bocskai), de a merge la Huedin sa inabuse revolta nobililor de acolo impotriva sa.

In inscriptia Csirakiana este mentionata o manufactura de potasa la Aghiresu, in anul 1820, la care lucrau tarani din zona, fiind platiti zilnic. Pe la 1788 au fost descoperite zacamintele de carbune de la Sorecani (zona Ticu), dar prima mina de carbuni s-a deschis abia in anul 1850 in hotarul satului Arghisu. Inceputul carierelor de piatra cu o exploatare sistematica din Aghiresu dateaza tot din a II-a jumatate a sec. al XIX-lea. La sfarsitul acestui secol sunt mentionate in documente carierele de calcar si de piatra de gips (ipsos) de la Leghia.

In anul 1880, I. Krammer a intemeiat la Aghiresu fabrica ‘Calcitul’ pentru prelucrarea pietrelor de gips, iar actuala fabrica de ipsos dateaza din anul 1911. In anul 1928 incepe exploatarea zacamintelor de nisipuri caolinoase in locul numit ‘Paraul Ursului’, iar in anul 1930 a intrat in functiune uzina Electrica din Aghiresu-Fabrici, construita pe baza unei intelegeri intre conducerea municipiului Cluj, Intreprinderea miniera Sorecani si compania belgiana ‘Electrobel’ din Bruxelles.

Poze Castelul Gabor Bocskai

Sursa text: romguide, monumenteromania, cluj.ghidcazareromania
Sursa foto: wikipedia, romguide